Exilată în Franța din cauza sistemului românesc de sănătate. Povestea tinerei care nu se poate hrăni decât printr-o sondă
Mii de pacienți români au nevoie să fie hrăniți artificial din cauza afecțiunii de care suferă. Alte țări au dezvoltat programe de nutriție parenterală la domiciliu. România ține însă acești bolnavi legați de spitale, unde riscul infecțiilor crește. Cele mai grave cazuri nici nu pot fi tratate la noi. Astăzi cunoaștem povestea Cristinei, exilată în Franța, din cauza sistemului românesc de sănătate. Cristina nu avea nicio șansă de supraviețuire în țară. Medicii francezi i-au redat însă viața și speranța.
Anul trecut, în aprilie, la 37 de ani, Cristina Udrescu avea cam tot atâtea kilograme și suferise deja 14 intervenții chirurgicale în spitalele românești. Așa a luat trei infecții intraspitalicești și a pierdut 80% din intestin. A ajuns la un spital din Paris mai mult moartă decât vie, imposibil de hrănit altfel decât artificial.
Cristina Udrescu: „În țară nu mi se mai dădea nicio șansă, nu știau efectiv ce să-mi mai facă. Au încercat să mă stabilizeze, dar altă soluție nu mai era. Au intervenit infecții intraspitalicești și starea mea era critică, la limita supraviețuirii.”
Medicii francezi i-au salvat viața și apoi au învățat-o cum să se hrănească singură. Corpul ei nu mai poate absorbi singur nutrienții vitali, așa că are nevoie de nutriție parenterală. Hrana ei și a altor pacienți cu insuficiență intestinală cronică se face printr-un cateter special, montat pe o venă centrală. Se branșează seara la perfuzie și se debranșează a doua zi dimineață. Asta în Franța, pentru că în România...
Prof.dr. Ioana Grințescu, medic primar anestezie și terapie intensivă: „Nu există nimeni de care eu să am știință că face nutriție parenterală totală la domiciliu, în România.”
Dr.Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății: „Practic vorbind, un caz asemănător cu al doamnei Udrescu nu este încă tratat în România.”
Mii de pacienți români cu diferite afecțiuni trebuie să se interneze periodic, pentru a primi un cocktail de vitamine și minerale pe care corpul lor nu le metabolizează altfel. Bolnavi cu cancere ale tubului digestiv, cu boală Crohn sau alte afecțiuni intestinale inflamatorii, precum și cei cărora le-a fost excizată o bucată din intestinul scurt, în urma unei intervenții chirurgicale.
Dr. Cristian Țieranu, medic specialist gastroenterologie: „În România, pacientul cu intestin scurt este dependent de spital.”
Legaţi de spital pentru a se hrăni
Unii se internează o dată sau de două ori pe lună, alții de două ori pe săptămână. Mult mai puțini sunt cei precum Cristina, care au nevoie să primească aceste perfuzii zilnic sau aproape zilnic, pentru tot restul vieții. Statul român îi condamnă să moară de foame sau să-și petreacă viața internați în spitale. Iar internările repetate cresc substanțial riscul de infecții nosocomiale.
Prof. dr. Ioana Grințescu: „A menține un astfel de pacient timp îndelungat în spital este practic imposibil. Și pentru el, și pentru spital.”
Dr. Cristian Țieranu, medic specialist gastroenterolog: „Spitalul e cu siguranță un mediu mai puțin bun decât propriul domiciliu. Riscul de transmitere orizontală a infecțiilor e mult mai mare decât acasă. Și-atunci îl ții o perioadă, îl stabilizezi, dar trebuie să îi oferi ceva la domiciliu unui astfel de pacient.”
României îi lipsește un program de nutriție parenterală și pot fi numărați pe degete specialiștii care s-au pregătit în domeniu, în afara țării, pe cont propriu. Până de curând, nutriția parenterală putea fi decontată exclusivă în secția de terapie intensivă, la pacienții cu spitalizare continuă.
Cristina Udrescu: „Or mulți dintre noi nu mai avem ce să căutăm de mult în terapie intensivă și nu se poate ocupa un pat de terapie intensivă cu cineva care este cât de cât funcțional, are are nevoie de mâncare, nu de altceva.”
Ani furaţi din viaţa pacienţilor
Prof. dr. Ioana Grințescu, medic primar anestezie şi terapie intensivă: „Am avut câțiva pacienți care plecau de la noi cu această nutriție parenterală totală. Din păcate, mergeau zilnic la spital să-și facă perfuzia necesară și administrarea nutriției. Din păcate, mai mult de un an, doi, supraviețuirea n-a fost posibilă. Au mers zilnic la spital...”
Abia după ce Cristina și prietenii ei au făcut nenumărate apeluri la minister și Casa Națională și la un an după plecarea ei din țară, statul român a făcut primul pas către a da acces oamenilor la acest tratament vital. Din aprilie, nutriția parenterală poate fi decontată și în regim de spitalizare de zi.
Dr. Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății: „Pentru România, cazul doamnei Udrescu a fost unul excepțional.”
Cristina vrea să revină în țară, de aceea luptă de la distanță pentru ca alți pacienți ca ea să nu fie nevoiți să aleagă între o viață petrecută în spitale și a muri de foame.
Cristina Udrescu: „Fac ce ține de mine să fie bine. Între timp, cu mâncarea aici, și cu locuința aici, și cu familia acasă, și cu prietenii acasă, adică în România. Cam ciudat, zic eu.”
Pentru moment, autoritățile se feresc să pronunțe un termen de la care va fi posibilă nutriția parenterală la domiciliu.
Dr. Cristian Grasu, secretar de stat Ministerul Sănătății: „Varianta la domiciliu în acest moment nu este posibilă, deoarece pentru îngrijire la domiciliu nu avem nici furnizori, nici reglementare legală.”
Am întrebat Ministerul Sănătății ce ar aștepta-o pe Cristina Udrescu dacă s-ar întoarce în țară.
Dr. Cristian Grasu, secretar de stat Ministerul Sănătății: „Cinci zile pe săptămână, ar trebui să meargă în secția de spitalizare de zi și să facă acea perfuzie.”
Este vorba de același spital din care Cristina a plecat în 2017, în stare critică, după ce pierduse 15 kilograme și aproape tot intestinul.
Reporter: Dacă atunci când ea a plecat, acum un an jumate, nu exista această echipă la Cluj, acum există?
Dr. Cristian Grasu, secretar de stat Ministerul Sănătății: „Nu există o echipă care să aibă cele necesare. Iar pentru spitalul județean, cazul doamnei Udrescu era ruinător. Între timp, colegii din Cluj au mai discutat cu colegii din Franța și au mai aflat lucruri noi. Deci este posibil să le pună în aplicare.”
Ministerul nu va putea aloca fonduri pentru nutriţia parenterală, în regim de spitalizare de zi, mai devreme de ianuarie, anul viitor. Cristina şi alţi pacienţi aşteaptă însă lansarea unui program de nutriţie la domiciliu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
