Ajutoare de stat de peste 700 de milioane de euro, în ultimii nouă ani

Angajații MIPE, din nou la proteste. Salariilor lor ar putea să scadă cu 40% și nu ar aduce economii la bugetul de stat

Ministrul Radu Miruță: La Salina Praid există posibilitatea recuperării prejudiciului. „Să nu mai dăm vina pe castori”

Val sufocant de caniculă peste Europa. Pene de curent în Cehia, incendii de vegetație în Grecia, Turcia și Spania

De ce sunt de acord judecătorii ca Elena Udrea să iasă din închisoare cu doi ani mai devreme

Protest spontan, astăzi în fața Guvernului, al angajaților din mai multe ministere

Explozie uriașă în Roma: mai multe persoane au fost rănite după ce o benzinărie a sărit în aer

Val de concedieri în industria IT. Microsoft și Intel renunță la mii de salariați la nivel global

O nouă zi de proteste ale bugetarilor. „Sporul de condiții vătămatoare nu reprezintă un privilegiu”. Guvernul are în analiză noi măsuri

Consultant fiscal, despre măsurile de austeritate anunțate de Guvern: „Niciodată o creștere de TVA nu va încuraja economia”

Din 2007 până în 2015, 91 de companii au primit de la statul român 730 de milioane de euro. La schimb, s-au angajat să creeze circa 27.300 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă că pentru fiecare slujbă nou creată statul a plătit mai bine de 26.000 de euro.

Suma e atât de mare încât se ridică întrebarea dacă nu cumva există totuşi modalităţi mai ieftine de a crea locuri de muncă.

Cursdeguvernare arată că practic din aceşti bani, pentru un proaspăt angajat plătit cu salariu minim, statul acoperă cheltuielile salariale timp de 8 ani de zile. Timp de 8 ani de zile compania care ia ajutorul poate să nu scoată niciun ban pentru salariul angajatului şi nici pentru taxele aferente. Prin lege însă, dacă firma ia ajutor de la stat trebuie să păstreze locul de muncă 5 ani de zile, nu 8.

Pentru stat, costul real al locurilor de muncă e însă mult mai mare fiindcă la finele lui 2014, mai puţin de 70% din locurile de muncă promise erau şi înfiinţate. Ceea ce ridică costul unei slujbe create cu ajutor de stat la 42.000 de euro, arată Confederația Națională a Patronatului Român.

În paralel, subvenţiile date IMM-urilor au fost de 5 ori mai mici în cazul programului Start şi de 17 ori mai mici în cazul programului SRL-D, pentru firmele debutante ale tinerilor antreprenori.

În cazul a 7 companii însă ajutoarele de stat au fost atât de mari încât subvenţia dată aferentă fiecărui loc de muncă e mai mare de 67.000 de euro.

Dincolo de costul supradimensionat al acestor slujbe, se remarcă şi performanţele financiare mediocre ale companiilor care primesc banii. Odată ce statul le umple conturile, cifrele de afaceri cresc, la fel şi profiturile, doar că mult mai puţin. Aşa se face că de fapt, rentabilitatea companiilor a scăzut după ce au obţinut ajutoarele de la stat. Ba chiar, mai bine de un sfert din firmele care au încasat banii au terminat anul trecut în pierdere.

Din anul acordării ajutorului şi până la finalul lui 2014 profitul net al companiilor însemna doar 2% din banii pe care i-au primit ca ajutor de stat. Ceea ce arată că va fi nevoie de foarte mulţi ani pentru ca subvenţiile să genereze îndeajuns de multă valoare adăugată încât să merite.

Rezultatele ajutoarelor de stat sunt slabe comparativ cu sumele oferite, dar se mai remarcă şi faptul că banii merg adesea la firme diferite din curtea aceloraşi multinaţionale. Din cele 730 de milioane de euro date drept ajutor de stat, o cincime din sumă a mers la două multinaţionale.