Astăzi este Vinerea Mare. Semnificația zilei și obiceiuri

Canicula „încinge” facturile. Tarifele pentru energia electrică ar putea crește

Vladimir Plahotniuc avea două permise de conducere, două cărți de identitate și un pașaport românești false

Orașul cu izvoare infectate cu bacterii și E.coli, din care oamenii continuă să bea apă în ciuda avertismentelor

Canicula afectează și animalele de la Zoo. De ce tratament special au parte în aceste zile toride

Situație critică în „Sahara Olteniei”, unde nu a mai plouat de trei luni. Cum arată viața de agricultor în câmp, la 40° Celsius

Experiment științific unic la Iași: cum influențează dansul activitatea creierului

Școli de vară pentru viitorii absolvenți de liceu. Cum arată viața de student de probă

Noi artefacte descoperite la Callatis. Ministrul Andras Demeter anunță când vor fi aduse la București

Ministrul Culturii explică de ce regretă românii comunismul: „Când se înrăutățește situația economică, apare un val de naționalism”

Vinerea Mare se mai numeste și Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă, pentru că este zi de post negru, adică nu se mănâncă și nu se bea decât apă toata ziua.

Tradiția spune că, fiind ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, în această zi nu se ară, nu se seamană și nu se sădesc pomi, pentru că nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, sa coasă sau să spele rufe.

Dacă în unele zone se crede că ouăle nu se vopsesc niciodată în Vinerea Mare, astăzi la Mânăstirea din Şag, sute de ouă vopsite de măicuţe în mod tradiţional, vor lua forma unei cruci şi vor fi împărțite credincioșilor.

Tot astăzi, în mai multe locuri din ţară este refăcut drumul crucii. Cel mai lung traseu este în judeţul Hunedoara, la Lupeni acolo unde mii de pelerini străbat an de an câte zece kilometri din oraş, până la schitul Straja, aflat la altitudinea de 1440m.

Și la Arad, drumul este refăcut în mod simbolic până la Mânăstirea Hodoș - Bodrog, cea mai veche așezare monastică din țara noastră.