BUSINESS CLUB. Transformarea consumatorului român
Transformarea consumatorului român a fost influenţată de mai mulţi factori. Criza l-a învăţat să fie mai chibzuit, iar internetul a schimbat radical modul în care îşi face cumpărăturile. Schimbarea obiceiurilor de consum poate fi văzută în structura cheltuielilor gospodăriilor.
De exemplu, dacă în 2008, înainte ca România să fie lovită de criză, cheltuielile de întreţinere a locuinţei reprezentau aproape 19% din total, anul trecut au ajuns la doar 16%. Nu este doar o chestiune de tarife ale furnizorilor de energie. Populaţia a devenit mult mai atentă la electronicele şi electrocasnicele pe care le cumpără. Au început să aleagă frigidere, televizoare sau aparate de aer condiţionat din clasele energetice A, care sunt ceva mai scumpe, dar care consumă mai puţin curent. Şi, în acelaşi timp, multe case au fost dotate cu centrale termice, care au scăpat locatarii de pierderile sistemelor centralizate.
Schimbări au apărut şi în alimentaţia populaţiei. Procentual, mâncarea a rămas în ultimii ani undeva la 40% din totalul consumului unei gospodării. Însă în ziua de azi, consumatorii tind să mănânce mai sănătos, dar şi mai ieftin. Un studiu BRAT realizat la începutul anului trecut arăta că 55% dintre români se uită pe etichetă după E-uri şi sunt dispuşi să dea mai mulţi bani pe alimentele sănătoase. Cei atenţi la ce mănâncă sunt cu 10% mai mulţi în prezent decât în 2006. Iar unii specialişti pun pe seama consumului mai sănătos scăderea vânzărilor de sucuri carbogazoase din ultimii ani.
Desigur, a existat şi un impact al crizei asupra consumului, care se va mai resimţi o perioadă de acum încolo. O parte importantă din populaţie încearcă să cumpere mâncare mai ieftină. Jucătorii din industria alimentară spun că de la începutul crizei consumul de carne a scăzut cu 25%, iar statisticile INS arătau o creştere a consumului de legume.
Însă, mai presus de criză, consumatorul român a fost influenţat de extinderea comerţului modern în România sub toate formele sale. În acest moment, hipermarketurile şi supermarketurile generează peste jumătate din comerţul cu bunuri de larg consum din ţară. Încă din 2013, cei de la GFK remarcau impactul marilor magazine asupra consumatorului român. Înconjurat de magazine, consumatorul este mult mai greu de loializat şi mult mai mobil. Caută în aceeaşi rundă de cumpărături produse diferite în magazine diferite. Îşi poate cumpăra alimentele dintr-un supermarket şi produsele de îngrijire a casei din alt supermarket, aflat la doar câteva sute de metri distanţă. Caută cel mai bun raport calitate-preţ, fiind ajutat şi de informaţiile pe care le obţine foarte uşor de pe internet.
Însă impactul internetului asupra consumatorului român este mult mai mare de atât. Internetul a adus în România o formă directă de comerţ, prin platforme precum Okazii, OLX sau tocmai.ro. În acelaşi timp, internetul a simplificat vânzarea de electronice şi electrocasnice, o piaţă care a ajuns la două miliarde de euro anul trecut, susţinută de magazinele on-line şi livrările prin curier. Şi ar putea fi abia începutul. Produsele disponibile pe internet sunt din ce în ce mai variate. Pot fi comandate inclusiv alimente şi haine. Se schimbă totodată şi modul în care populaţia achită aceste produse: plăţile cu cardul cresc încet, dar sigur.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
