Numărul copiilor născuți în România în 2020 a fost cel mai mic înregistrat din 1930 până în prezent, informează, luni, Institutul Național de Statistică.
Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani era la 1 ianuarie 2021 de 3.895.000, cu 37.900 mai mic decât cel înregistrat la începutul lui 2020, potrivit datelor prezentate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, potrivit INS, ponderea minorilor în totalul populaţiei a fost, la 1 ianuarie 2021, de 17,6%, în scădere faţă de anii anteriori. De asemenea, ponderea băieţilor a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă. Raportul a fost de 1.057 de băieţi la 1.000 de fete.
"În anul 2020, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 178,63 mii copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent. În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 34,0 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani)", transmite INS.
Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2020, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,1 născuţi-vii la 1000 locuitori), Nord-Vest (8,8 ‰) și Centru (8,7 ‰), iar cele mai scăzute s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,2 născuţi-vii la 1000 locuitori) și Sud-Vest Oltenia (7,0 ‰).
INS arată că, la începutul anului şcolar 2020/2021, populaţia şcolară era de 3494,67 mii, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 6970 unităţi şi 235,6 mii cadre didactice. Dintre aceștia, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 522,6 mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1589,4 mii, iar al celor din învăţământul liceal era de 620,6 mii.
„Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 71,9%. Din numărul total de elevi înscrişi, 2215,89 mii erau înscrişi la forma de învăţământ cu frecvenţă”, a mai transmis INS.
Editor : Georgiana Marina
