Oraşe doar cu numele. Cum a rezolvat România problema „avem prea mulţi locuitori la sate”

Înainte de integrarea în Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles constatau că România are prea mulţi locuitori în mediul rural. Autorităţile române au vrut să rezolve rapid problema, aşa că au transformat zeci de comune în oraşe, peste noapte, cu toate că multe aşezări nu îndeplineau criteriile minime de urbanizare din lege - canalizarea, apa potabilă sau curentul electric. Un reportaj „Din|interior” Digi24 dezvăluie ce s-a întâmplat în urma acestor transformări nefireşti.

În România, după anul 2004, zeci de sate s-au transformat peste noapte în oraşe: 55 de comune au căpătat statutul superior, dar numai pe hârtie. Ţăranii au fost chemaţi la referendum. Li s-a promis asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. În realitate însă, totul a fost o iluzie. Doar taxele şi salariile funcţionarilor de la primărie s-au ridicat la nivel urban. Condiţiile de trai au rămas, în mare parte, aceleaşi.

„Ca să devină oraş, era prin lege să îndeplinească anumite condiţii. Falsificând datele statistice, (...) au făcut referendumuri. Multe din ele, la fel, falsificate. Şi aceste localităţi au devenit oraşe. Şi au rămas aşa.” Este declaraţia fostului prefect al judeţului Suceava, Orest Onofrei.

Pe lângă majorarea taxelor şi impozitelor, localităţile au pierdut banii europeni pentru dezvoltare rurală.

Dimensiunile eşecului urbanizării forţate se văd la orice pas în Căzăneşti, judeţul Ialomiţa. Nu există canalizare sau asfalt. Primarul recunoaşte că transformarea s-a întâmplat dintr-o pură ambiţie locală. „Prefectul de atunci era căzăneştean. Şi am zis: Bă, avem prefect de Căzăneşti! Facem dracului ceva! Ne dezvoltăm!”, îşi aminteşte primarul oraşului, Stelian Traian.

Cum s-a făcut transformarea? „Cum a devenit? Prin minciună, prin acte false!”, acuză un localnic. „Şi pe baza la minciunile astea care au ajuns în Parlament acolo s-a votat! "Hai, dom'le! Uite, au şi d-aia, şi d-aia!"”

Situaţia de la Căzăneşti nu este singulară. Şi comuna Flămânzi, din judeţul Botoşani, a avut numai de suferit după ce a devenit oraş.

Există însă şi localităţi transformate în oraş unde încep să se vadă semnele civilizaţiei urbane. La Cajvana, în judeţul Suceava, oamenii au plecat la muncă în străinătate şi şi-au construit vile uriaşe, cu toate utilităţile, fără să aştepte ca bugetul primăriei să crească. Iar în Răcari, Dâmboviţa, o localitate cu 7000 de locuitori, există o judecătorie şi un liceu modern. Oamenii trăiesc însă fără canalizare şi cresc păsări în curţi improvizate.

Val de scumpiri după creșterea TVA. Ce spun românii despre viața după 1 august

Radu Miruță, despre sporurile uriașe la stat: „Manageri cu salarii de 50.000 de lei lunar și contracte care nu reflectă realitatea”

Ministrul Economiei, Radu Miruță: „Pentru noi nu e foarte ușor, la USR, să stăm la masă cu PSD” în guvernul Bolojan

Ministrul Economiei, despre reducerea impozitului pe jocuri de noroc de la 10% la 4%: „Vedem mâine, nu este subiectul închis”

România, pe locul doi în topul țărilor din UE cu decese care puteau fi evitate. Cum ajung să moară oameni din ignoranță

„Ar trebui să fim sub apă aici”. Imagini dezolante cu Lacul Trei Ape, care seacă dramatic de la un an la altul

Disperare printre agricultori, după ce seceta a afectat puternic și culturile de cartofi

Criză de ser fiziologic într-un spital județean din România. Pacienții sunt trimiși să-l cumpere din farmacii

Val sufocant de caniculă peste Europa. Pene de curent în Cehia, incendii de vegetație în Grecia, Turcia și Spania

Ce s-a ales de oraşele făcute doar pe hârtie înainte de integrarea europeană, aflaţi duminică de la 18:30, într-un reportaj marca Digi24 „Din|interior”.