România alocă printre cei mai puțini bani pentru protecția socială dintre toate țările UE. Consecințele pe termen lung sunt numeroase
România alocă printre cei mai puțini bani pentru protecția socială dintre toate țările membre UE, potrivit unui raport realizat de Oficiul European de Statistică. Iar acest lucru se reflectă în calitatea vieții.
România alocă cheltuielilor aferente protecţiei sociale doar 11,9% din Produsul Intern Brut, cu aproape 10 procente sub media Uniunii Europene.
Raportul Oficiului European de Statistică, care a analizat datele din țările comunitare din 2019, arată că protecția socială a fost cel mai important domeniu pentru cheltuielile guvernamentale în toate statele membre UE. Dacă România a alocat prea puţini bani, Finlanda a alocat cele mai multe fonduri guvernamentale în acest sector, respectiv 24% din PIB-ul acestei țări.
Același raport Eurostat arată că nici sănătatea nu a fost o prioritate, România alocând sub media europeană de 7%, în timp ce Austria ocupă primul loc la acest capitol, urmată de Danemarca și Franța.
Dacă pentru sănătate România a alocat în jur de 600 de euro pe cap de locuitor, şi mai puţini bani au fost prevăzuţi pentru educație, sub media europeană de 4%. Suedia este pe primul loc în UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor cu educaţia în produsul intern brut al acestei ţări, urmată de Danemarca și Belgia. Aceste cifre scăzute se reflectă direct în calitatea vieții și nivelul de trai ale românilor, care și ele sunt reduse față de alte țări europene.
Sociolog: Aduni mai puțini bani la buget față de alte țări, ai mai puțini bani să cheltuiești
Sociologul Iulian Stănescu a explicat la Digi24 că aceasta este diferența și dacă analizăm veniturile publice și fiscale.
"Suntem la diferență de 10% privind cheltuielile sociale, așa e și la cheltuielile totale dar și la venituri. Dacă aduni mai puțini bani la buget față de alte țări, inclusiv țări din jurul nostru, ai mai puțini bani să cheltuiești. Diferența față de media zonei euro e de 15 puncte procentuale din PIB în privința veniturilor fiscale.
Consecințele sunt multiple, pe lângă cele privind nivelul scăzut de bunăstare și de calitate a vieții. Astfel, sunt consecințe mai puțin vizibile imediat, respectiv erodarea încrederii în stat – dacă statul nu îți oferă bunăstare de ce să îi oferi loialitate sau încredere lui și instituțiilor lui -, apoi creșterea pesimismului social, al neîncrederii în viitor. De aici apar stimularea deciziei de a pleca din țară și decizia de a avea cât mai puțini copii sau deloc, ceea ce duce la criza demografică a României.
Citește și:
România a pierdut cam un sfert din populația de acum 30 de ani, niciodată pe timp de pace nu a pierdut atâta populație.
Acești indicatori destul de abstracți – venituri publice, cheltuieli publice – reprezintă cauză pentru o sumedenie de probleme care țin de inegalitățile sociale și economice și de nivelul general de bunăstare", a declarat Iulian Stănescu.
Editor : Georgiana Marina
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
