Bancherii vor să fie salvaţi cu bani publici

Studenții străini care învață să devină medici în România. Concurență-record la admitere la UMF Iași

Covor de alge pe litoral, la început de sezon. Cum explică specialiștii fenomenul întâlnit, de regulă, spre finalul verii

România se topește la temperaturi extreme. Sute de români au apelat deja la centrele de prim-ajutor deschise în marile orașe

Sorin Grindeanu: Toate scenariile sunt pe masă, de la premier PSD până la a merge în opoziție

Nicușor Dan: Sunt foarte fericit că toate partidele cu care discutăm vor să intre la guvernare. Întâlnirea de la Cotroceni, amânată

Florin Cîțu, despre măsurile fiscale dezbătute de partide: „Par luate din manualul lui Liviu Dragnea”

Dosarul tragediei din secția ATI Piatra Neamț a ajuns în instanță după 5 ani. Incendiu provocat de o lumânare aprinsă, zece victime

Peste 130 de accidente pe trotinete electrice, de la începutul anului. Mersul în tandem și pe trotuar, interzise

Furnizorii din energie cer tarife duble după expirarea plafonării. Cum vor arăta facturile de la 1 iulie

Bancherii europeni s-au întors în 2008. Economistul şef al celei mai mari bănci de pe continent propune înfiinţarea unui fond de 150 de miliarde de euro bani publici din care să fie recapitalizate băncile cu probleme, în special cele din Italia. Instituţiile de credit de acolo au în portofoliu împrumuturi restante în valoare de circa 330 de miliarde de euro. Practic băncile nu ştiu dacă vor mai recupera vreodata o sumă de două ori mai mare decât PIB-ul României. Legal, aceste găuri ar trebui acoperite cu banii deponenţilor şi ai acţionarilor, potrivit directivelor europene semnate după criză tocmai pentru a evita salvarea băncilor cu bani de la plătitorii de taxe. Într-un interviu acordat Die Welt, şeful de la Deutsche Bank spune că aplicarea legii însă e periculoasă. Salvarea de la faliment cu banii deponenţilor ar naşte panică bancară iar oamenii s-ar grăbi să-şi scoată banii din cont, ceea ce ar îngenunchea imediat instituţia. Acest aspect însă pare să nu fi fost luat în calcul la scrierea directivelor post-criză. S-a spus că dacă sistemul va fi mai bine reglementat băncile nu vor mai avea niciodată nevoie de bani de la stat. În plus politicile monetare şi fiscale „prudente" teoretic împiedicau repetarea scenariului 2008. Şi totuşi au eşuat.

Robert Halver, analist pieţe Baader Bank: „Să permiţi să se întâmple o criză bancară în actuala stare a Europei ar fi fatal, atât politic cât şi social. Nu ar accepta nimeni să intre băncile în faliment şi să fie la risc economiile oamenilor. Aşa că cu siguranţă se va aplica motto-ul <Nevoia nu are nicio lege>".

Chiar Germania s-ar putea să aibă nevoie să îndoaie legile. Deutsche Bank a fost numită cea mai periculoasă bancă din lume de către FMI, asta la scurt timp după ce în America a picat testele de stres care verifică dacă ar rezista sau nu la o criză. Analiştii spun că în portofoliul băncii sunt mult prea multe instrumente derivate riscante. Dacă acţiunile băncilor italiene s-au prăbuşit cu aproape 60% în acest an, Deutsche Bank nu e cu mult în urmă cu aproape 50% cădere. Şi BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, militează pentru ajutoarele de la stat. Vicepreşedintele colosului financiar îi recomandă Comisiei Europene să înveţe de la ce a făcut America în criză - a preluat temporar o parte din acţiunile băncilor şi le-a oferit la schimb aproape 500 de miliarde de dolari.