Bancherii vor să fie salvaţi cu bani publici

Incendiu puternic cu degajări mari de fum într-un bloc din Ploiești: 30 de persoane, inclusiv copii, au fost evacuate

Nouă persoane au murit după un atac rusesc cu dronă asupra unui autobuz în Ucraina

Cristian Diaconescu, despre atacurile Rusiei și încercarea influențării alegerilor de duminică: Sunt periculoase pentru democrație

Nicușor Dan a vorbit cu Emmanuel Macron. Președintele Franței avertizează asupra amestecului Rusiei în alegerile din România

La fiecare 10 secunde, în România, o femeie este bătută de partenerul ei. Mărturia uneia dintre victime

Traseele montane, periculoase încă. Avertismentul salvamontiștilor după ce patru turiști din Belgia au rămas blocați în Bucegi

Cimitir vandalizat cu însemne naziste de trei tineri: s-au filmat și au publicat imaginile pe rețelele sociale. Ce cred polițiștii

Spitalul de stat din România care folosește jocurile video și roboții pentru tratarea pacienților cu probleme motorii

Șapte din 10 angajați mănâncă în grabă, la birou. Pericolul meselor luate în fața calculatorului

Bancherii europeni s-au întors în 2008. Economistul şef al celei mai mari bănci de pe continent propune înfiinţarea unui fond de 150 de miliarde de euro bani publici din care să fie recapitalizate băncile cu probleme, în special cele din Italia. Instituţiile de credit de acolo au în portofoliu împrumuturi restante în valoare de circa 330 de miliarde de euro. Practic băncile nu ştiu dacă vor mai recupera vreodata o sumă de două ori mai mare decât PIB-ul României. Legal, aceste găuri ar trebui acoperite cu banii deponenţilor şi ai acţionarilor, potrivit directivelor europene semnate după criză tocmai pentru a evita salvarea băncilor cu bani de la plătitorii de taxe. Într-un interviu acordat Die Welt, şeful de la Deutsche Bank spune că aplicarea legii însă e periculoasă. Salvarea de la faliment cu banii deponenţilor ar naşte panică bancară iar oamenii s-ar grăbi să-şi scoată banii din cont, ceea ce ar îngenunchea imediat instituţia. Acest aspect însă pare să nu fi fost luat în calcul la scrierea directivelor post-criză. S-a spus că dacă sistemul va fi mai bine reglementat băncile nu vor mai avea niciodată nevoie de bani de la stat. În plus politicile monetare şi fiscale „prudente" teoretic împiedicau repetarea scenariului 2008. Şi totuşi au eşuat.

Robert Halver, analist pieţe Baader Bank: „Să permiţi să se întâmple o criză bancară în actuala stare a Europei ar fi fatal, atât politic cât şi social. Nu ar accepta nimeni să intre băncile în faliment şi să fie la risc economiile oamenilor. Aşa că cu siguranţă se va aplica motto-ul <Nevoia nu are nicio lege>".

Chiar Germania s-ar putea să aibă nevoie să îndoaie legile. Deutsche Bank a fost numită cea mai periculoasă bancă din lume de către FMI, asta la scurt timp după ce în America a picat testele de stres care verifică dacă ar rezista sau nu la o criză. Analiştii spun că în portofoliul băncii sunt mult prea multe instrumente derivate riscante. Dacă acţiunile băncilor italiene s-au prăbuşit cu aproape 60% în acest an, Deutsche Bank nu e cu mult în urmă cu aproape 50% cădere. Şi BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, militează pentru ajutoarele de la stat. Vicepreşedintele colosului financiar îi recomandă Comisiei Europene să înveţe de la ce a făcut America în criză - a preluat temporar o parte din acţiunile băncilor şi le-a oferit la schimb aproape 500 de miliarde de dolari.