BUSINESS CLUB. Creşterea economică rămâne o statistică

Schimb de replici între premierii Poloniei și Ungariei. Tusk: „Nu răspunde, e o provocare”. Orban: „Suntem mai puternici decât Rusia”

Nicușor Dan anunță când va fi operațional „zidul anti-drone” al Europei. „Ameninţarea nu mai este o chestiune de vecinătate cu Rusia”

Nicuşor Dan explică liderilor UE cum a influențat Rusia alegerile. „O să vorbesc despre încercările grupării Potra de destabilizare”

Un soi de ardei iute, creat în România, ar putea deveni cel mai picant din lume

Fructul-vedetă al toamnei care îngrașă mai mult decât zahărul și care poate aduce dezechilibre în organism

Pensiile din Pilonul II ar putea fi mai mari. Inițiativa legislativă care le-ar aduce românilor un „cadou” lunar de la angajatori

Controale mai rapide pe marile aeroporturi. Ce spun românii despre ridicarea restricției privind lichidele în avion. Avertismentul SRI

Bogdan Ivan: Avem blocaje la proiectele de hidrocentrale din cauza gândacilor și peștilor. Sunt aberații. Voi merge în CSAT

Percheziții în București și în 3 județe într-un dosar de furt de componente de la CFR Marfă. Prejudiciul se ridică la 500.000 de euro

O prezentare a prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, constată o ruptură majoră între avansul macroeconomic şi nivelul de trai.

În 15 ani, din 2000 până în 2015, Produsul Intern Brut a crescut de patru ori, de la circa 40 de miliarde de euro la 160. PIB-ul per capita, ca procent din media europeană, a urcat şi el de 2,3 ori. Cu toate acestea, indicele de dezvoltare umană între 2000 şi 2014 a urcat doar cu 12,2%. Prin urmare calitatea vieţii a rămas mult în urmă. Indicele dezvoltării umane ţine cont de nivelul de trai, dar are şi compoenente care reflectă educaţia, speranța de viață sau acessul la servicii de sănătate. Practic este un indicator care măsoară şi alte coordonate ale vieţii, dincolo de progresul său material. Iar datele arată că în România înaintarea este sinuoasă.

La acest decalaj major contribuie mai mulţi factori. La nivel macro ar fi faptul că e o creştere economică de proastă calitate. Cele mai mari rate de avans al PIB în România au fost înregistrate atunci când a existat un consum pentru potenţialul de creştere, alimentat din import. Practic cererea românească ar alimenta alte economii şi nu ar angrena suficient producţia internă care să genereze locuri de muncă, majorări de salarii, creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea socială.

Transmisia bunăstării economice în calitatea vieţii este însă îngreunată şi de ineficienţa cheltuirii banului public, de corupţie şi birocraţie. Sunt tare ale societăţii greu de combătut.

Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu susţine că există piedici şi în modul în care se fac afaceri în România. La noi există foarte multe firme cu pierderi care sunt ţinute în viaţă, devenite de fapt consumatoare de bani. Practic falimentul şi efectul său purgativ nu sunt obişnuite şi asta reprezintă o piedică în calea dezvoltării. Totodată, în prezentare este sugerată şi ideea că România ar fi privită ca un loc în care cei cu bani vin să dea lovitura, adică să facă un profit rapid. Florin Georgescu arată că în ultimii 15 ani, economia reală a României a fost capitalizată net de către acţionari cu numai 88 de miliarde de euro. Au fost investite 238 de miliarde de euro, dar au fost scoase 150 de miliarde. Iar ieşirile iau diverse forme, de la repatrieri de profit până la exportul de bani în paradisurile fiscale. Acest comportment de a face afaceri vine să creeze şi mai multe probleme într-o economie care nu este prea diversificată, cu un grad de tehnologizare scăzut şi bazată mult pe forţa de muncă ieftină.