Deși sunt îndelung criticate de putere, multinaționalele „rele” sunt cele care „îngrașă” bugetul
Acele multinaţionale rele, îndelung criticate de putere, se pare că aduc statului mai mult impozit pe profit decât alte 100 de mii de firme adunate la un loc.
Marile companii, în cea mai mare parte cu capital străin, care activează pe piaţa din România generează peste 40% din veniturile impozitului pe profit. Şi sunt de peste 30 de ori mai puţine decât celelalte care fac parte din categoria marilor contribuabili.
Avem studii care arată că plătesc salarii mai mari, avem date care arată că plătesc impozite mai mult decât cele autohtone, pentru că sunt mai mari şi mai eficiente, dar sunt demonizate sub solgane populiste care cântă la coarda naţionalistă, patriotardă sau dacopată. A fost argumentul pentru care au apărut noi taxe prin ordonanţa Vâlcov- Teodorovici.
Chiar datele Fiscului vin să contrazică şi arată că dimpotrivă, multinaţionalele sunt piloni care susţin puternic veniturile statului. Ce uită Puterea sau ce nu vrea să bage de seamă este că în România sunt nu mai puţin de 270 de de mii de companii care au capital negativ. Practic ele sunt falimentare, dar au patroni bogaţi.
Cele trei mii de multinaţionale prezente în România au generat în primele nouă luni ale anului trecut peste 40% din veniturile fiscale ale statului, venituri colectate de ANAF. În plus, acelaşi companii furnizează mai mult de jumătate din tot impozitul pe profit cules de stat de la cele peste 104 mii de firme incluse în acest tip de taxare, arată datele Fiscului analizate de Profit.ro.
Obsesia de moment a Puterii este că veniturile declarate sunt prea mici şi au folosit acest lucru ca argument pentru introducerea recentă a unor noi taxe, care de altfel vor fi plaătite şi de companiile româneşti, unele dintre ele controlate chiar de stat. În realitate însă, din datele publicate de Fisc reiese că cele trei mii de multinaţionale au o mare importanţă pentru bugetul statului, având o pondere foarte ridicată şi în veniturile din impozitul pe profit colectate de ANAF.
Statul a majorat la începutul anului trecut plafonul pentru impozitarea în regim de microîntrpeindere până la o cifra de afaceri de un milion de euro pe an. Ca urmare, un număr mare de firme a trecut de la impozitul pe profit la cel pe venit, ceea ce explică scăderea numărului de plătitori. Dar nu numai asta. Colectarea taxelor ţine în mare măsură şi de capacitatea şi eficienţa Fiscului, care se întâmplă să funcţioneze pe o infrastructură IT uzată şi depăşită, care nu reuşeşte să facă faţă tuturor firmelor active pe piaţa românească.
O altă problemă care afectează veniturile din aceste taxe este legată de practicile unor companii mai mici de a ascunde venituri și câștiguri, cum ar fi plățile la negru. O practică bine cunoscută, dar prea puţin luată în considerare. Este de altefel unul dintre eşecurile majore ale economiei de piaţa din România. Se înregistrează un deficit substanţial de capital despre care nimeni nu vorbeşte.
Potrivit oficialilor BNR, din gestiunea firmelor active pe piaţa românească lipsesc nu mai puţin de 34 de miliarde de euro, adică 21% din PIB-ul ţării. Acest deficit este localizat la 277 de mii de firme, peste o treime din total, dintre care 270 de mii au capital negativ de 30 de miliarde de euro. Practic, sunt companii falimentare, având datoriile mai mari decât totalul activelor, dar cărora nu le lipsesc patronii bogaţi. Este exemplul perfect de evaziune. Aici trebuie să caute Fiscul restul de bani care nu ies la veniturile din taxarea companiilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
