Energia nucleară românească, la un pas de colaps

Alegeri prezidențiale 2025, turul 2: Străinii care și-au câștigat dreptul de vot în România

Ce a spus Klaus Iohannis, în ziua alegerilor, despre ultimii 10 ani ai României, cât el a fost președinte

Alegeri prezidențiale 2025, turul 2: Tinerii din Republica Moldova care votează pentru România

Emil Boc: Astăzi practic avem un referendum pentru menținerea României în UE sau pentru ieșirea României din UE

Călin Georgescu și George Simion, împreună la vot și în turul 2. Liderul AUR: „Am votat împotriva celor care ne desconsideră pe toţi”

George Simion, către polițistul care i-a interzis să facă declarații în secția de vot: „Nu e foarte frumos ce ați făcut”

Ilie Bolojan, la ieșirea din secția de vot: „Destinul țării noastre este în mâinile voastre”

Incendiu puternic cu degajări mari de fum într-un bloc din Ploiești: 30 de persoane, inclusiv copii, au fost evacuate

Nouă persoane au murit după un atac rusesc cu dronă asupra unui autobuz în Ucraina

Lanţul producţiei de energie nucleară din România este rupt în mai multe locuri, dar niciun guvern din ultimii ani nu a reuşit să îndrepte lucrurile. Minele de uraniu sunt pe sfârşite, iar finanţare pentru deschiderea de noi exploatări nu există.

Uzina din Feldioara, unde se prelucra minereul a fost devalizată. Uzina de apă grea este şi ea în insolvenţă, iar statul nu finanţează întreţinerea produsului, deşi acesta este indispensabil reactoarelor de la Cernavodă.

„Avem o problemă sistemică, avem o problemă care trebuie analizată înainte de a avea colaps”, spune Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica.

Spre exemplu, la Combinatul din Turnu-Severin, mii de tone de apă grea ar putea fi compromise dacă Guvernul nu alocă patru milioane de euro anual pentru mentenanţa acestui produs care asigură controlul reacţiei nucleare. Regia de Activităţi Nucleare, de care aparţine combinatul, se află în insolvenţă din 2013 pentru datorii de aproape un miliard de lei, și nu are fondurile necesare pentru această activitate.

„Dacă această apă grea depozitată aici îşi pierde parametrii chair şi 0,1 la sută atunci devine inutilizabilă, atunci suma imensă de bani cheltuită de România pentru producţie, un miliard de euro, este aruncată în vânt”, spune Ervin Watzlawek, directorul Romag Prod.

Din uzina în care se prelucrează uraniul se pare că au dispărut utilaje noi şi nefolosite în valoare de peste 47 milioane de dolari. Deşi ele apar în acte, nu sunt de găsit în fabrică. O parte din ele au fost vândute, potrivit actelor, cu doar 60 de mii de dolari. Conducerea Companiei Naţionale a Uraniului, de care depinde uzina din Feldioara a sesizat DNA.

„Toate erau noi şi nu puteau să justifice casarea lor şi dezmembrarea lor şi vânzarea ulterioară la fier vechi”, spune Gelu Mărăcineanu, director general Compania Naţională a Uraniului.

„Utilaje noi, nici n-au fost pornite. S-au furat, s-au vândut”, spune un fost angajat la Uzina R Feldioara.

La toate acestea se adaugă problemele financiare ale producătorilor de energie din cărbune şi insolvenţa din care Hidroelectrica încă nu a ieşit.