Facturile la electricitate, curăţate de investiţiile inutile

Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, a primit o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare. Decizia e definitivă

Elevul din Târgu Jiu care ar fi descoperit cine a fost, cu adevărat, întemeietorul Țării Românești. Reacția ministrului Daniel David

Reducerea cheltuielilor ar putea periclita construirea noului stadion din Timișoara. Precizările lui Alfred Simonis

Culisele negocierilor de la Cotroceni. PSD vrea Transporturi, Interne și Justiție. Ministerele dorite de PNL, USR și UDMR - surse

Dosarul gărzilor fictive: 4 medici din Craiova au fost reținuți

Recomandările FMI pentru România: TVA și accize mai mari, două cote de impozit pe venit și schimbări la contribuțiile sociale

Cazul româncei moarte în Italia: principalul suspect a mărturisit că a mai ucis o femeie

Studenții străini care învață să devină medici în România. Concurență-record la admitere la UMF Iași

Covor de alge pe litoral, la început de sezon. Cum explică specialiștii fenomenul întâlnit, de regulă, spre finalul verii

Până acum, companiile de distribuţie veneau cu o listă la ANRE cu toate investiţiile pe care urmau să le facă. Nimeni nu verifica însă dacă acele investiţii în reţelele electrice duc la reducerea penelor de curent sau a preţurilor pentru consumatorii finali. Din contră, sumele cerute de companiile de distribuţie erau trecute în facturile consumatorilor şi nimeni nu mai urmărea dacă banii au fost cheltuiţi cu folos.

Acum, un ordin publicat în Monitorul Oficial le permite autorităţilor să îi întrebe pe distribuitori de ce vor să facă investiţia, de unde au banii şi ce beneficiu concret vor avea consumatorii.

„Dacă şi-au atins scopul cel puţin într-o proporţie de 80% vor fi recunoscute în tarife. Dacă nu vor aduce beneficiul prognozat, atunci nu vor fi introduse în tarifele suportate de consumatori. Practic, ordinul se referă la investiţiile care se vor face începând cu anul viitor, 2017”, spune Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Noul ordin obligă companiile să investească între 5 şi 10% din bani în electrificarea localităţilor fără curent. Şi banii cheltuiţi cu maşinile vor fi număraţi: distribuitorii nu pot cumpăra într-un an mai mult de 10% din numărul de maşini aflate deja în proprietatea companiilor. Nu în ultimul rând, nu pot fi puse în facturi investițiile cu dotarea clădirilor care sunt închiriate de la alte firme.

„Ce s-a întâmplat în zona de distribuţie este un model corect. Nu ştiu dacă el a fost aplicat corect. Pentru asta avem o autoritate de reglementare în domeniul energiei. Am concesionat, adică am dat în păstrare unui terţ un serviciu de distribuţie, nişte reţele. I-am stabilit nişte obligaţii cum să le modernizeze, i-am stabilit şi un criteriu prin care măsurăm performanţa”, a spus Victor Grigorescu, ministrul Energiei.

Ceea ce a ieşit la lumină este tocmai faptul că investiţiile nu se făceau, dar autoritatea recunoştea în tarife orice îi cereau companiile de distribuţie. Astfel, potrivit ANRE, în primele opt luni din anul trecut investiţiile totale în reţelele de distribuţie depăşeau cu puţin 410 milioane de lei, fiind doar o treime din valoarea prognozată.

În zona Olteniei s-au făcut 50% din investiţiile prognozate, fiind cel mai mare procent de realizare dintre toate cele opt regiuni ale ţării. Pe ultimul loc este regiunea Dobrogea unde s-au investit doar 18 milioane de lei din totalul de 76 de milioane cât era estimat. De aceea, la începutul anului ANRE a tăiat cu 12%, în medie, tariful de distribuţie, adică sursa principală de profit pentru aceste companii.