Facturile la electricitate, curăţate de investiţiile inutile

Alegeri prezidențiale 2025, turul 2: Străinii care și-au câștigat dreptul de vot în România

Ce a spus Klaus Iohannis, în ziua alegerilor, despre ultimii 10 ani ai României, cât el a fost președinte

Alegeri prezidențiale 2025, turul 2: Tinerii din Republica Moldova care votează pentru România

Emil Boc: Astăzi practic avem un referendum pentru menținerea României în UE sau pentru ieșirea României din UE

Călin Georgescu și George Simion, împreună la vot și în turul 2. Liderul AUR: „Am votat împotriva celor care ne desconsideră pe toţi”

George Simion, către polițistul care i-a interzis să facă declarații în secția de vot: „Nu e foarte frumos ce ați făcut”

Ilie Bolojan, la ieșirea din secția de vot: „Destinul țării noastre este în mâinile voastre”

Incendiu puternic cu degajări mari de fum într-un bloc din Ploiești: 30 de persoane, inclusiv copii, au fost evacuate

Nouă persoane au murit după un atac rusesc cu dronă asupra unui autobuz în Ucraina

Până acum, companiile de distribuţie veneau cu o listă la ANRE cu toate investiţiile pe care urmau să le facă. Nimeni nu verifica însă dacă acele investiţii în reţelele electrice duc la reducerea penelor de curent sau a preţurilor pentru consumatorii finali. Din contră, sumele cerute de companiile de distribuţie erau trecute în facturile consumatorilor şi nimeni nu mai urmărea dacă banii au fost cheltuiţi cu folos.

Acum, un ordin publicat în Monitorul Oficial le permite autorităţilor să îi întrebe pe distribuitori de ce vor să facă investiţia, de unde au banii şi ce beneficiu concret vor avea consumatorii.

„Dacă şi-au atins scopul cel puţin într-o proporţie de 80% vor fi recunoscute în tarife. Dacă nu vor aduce beneficiul prognozat, atunci nu vor fi introduse în tarifele suportate de consumatori. Practic, ordinul se referă la investiţiile care se vor face începând cu anul viitor, 2017”, spune Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Noul ordin obligă companiile să investească între 5 şi 10% din bani în electrificarea localităţilor fără curent. Şi banii cheltuiţi cu maşinile vor fi număraţi: distribuitorii nu pot cumpăra într-un an mai mult de 10% din numărul de maşini aflate deja în proprietatea companiilor. Nu în ultimul rând, nu pot fi puse în facturi investițiile cu dotarea clădirilor care sunt închiriate de la alte firme.

„Ce s-a întâmplat în zona de distribuţie este un model corect. Nu ştiu dacă el a fost aplicat corect. Pentru asta avem o autoritate de reglementare în domeniul energiei. Am concesionat, adică am dat în păstrare unui terţ un serviciu de distribuţie, nişte reţele. I-am stabilit nişte obligaţii cum să le modernizeze, i-am stabilit şi un criteriu prin care măsurăm performanţa”, a spus Victor Grigorescu, ministrul Energiei.

Ceea ce a ieşit la lumină este tocmai faptul că investiţiile nu se făceau, dar autoritatea recunoştea în tarife orice îi cereau companiile de distribuţie. Astfel, potrivit ANRE, în primele opt luni din anul trecut investiţiile totale în reţelele de distribuţie depăşeau cu puţin 410 milioane de lei, fiind doar o treime din valoarea prognozată.

În zona Olteniei s-au făcut 50% din investiţiile prognozate, fiind cel mai mare procent de realizare dintre toate cele opt regiuni ale ţării. Pe ultimul loc este regiunea Dobrogea unde s-au investit doar 18 milioane de lei din totalul de 76 de milioane cât era estimat. De aceea, la începutul anului ANRE a tăiat cu 12%, în medie, tariful de distribuţie, adică sursa principală de profit pentru aceste companii.