Bugetele României: Încep frumos, cu Legi, sfârșesc urât la Execuție

Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care urmează să nu aibă de-a face cu realitatea. După rectificările care le suferă pe parcursul unui an acestea ajung să nu mai fie recunoscute, nici măcar de cei care le-au creionat. Concluzia rezultă dintr-o analiză efectuată de cursdeguvernare.ro pe bugetele ultimilor cinci ani.

Astfel, investițiile în Infrastructura de transport ajung să fie de câteva ori mai mici decât cele prevăzute la începutul anului, banii de sănătate sunt insuficienți, proiectele europene scârțâie, iar primarii sunt unii dintre puținii fericiți, ajungând la finele anului să aibe bugete duble.

Singurul indicator care a rămas relativ constant în construcțiile acestora a fost cel legat de deficitul bugetar, România fiind obligată să se încadreze în ținta de 3% din PIB.

Diferențele sunt, pe alocuri, uriașe – mai ales la indicatorii și cifrele care țin de dezvoltare. 

Banii destinați Sănătății se dovedesc mereu insuficienți, în contextul în care bugetele ultimilor ani sunt tot mai împovărate de majorările salariale, al căror impact este mereu imprecis calculat, arată analiza. 

Cercetătorii își văd proiectele înghețate ca urmare a blocării fondurilor europene – în ciuda Legii Bugetului care-i îngroapă în bani, în vreme ce primarii puterii se bucură de bugete chiar și duble față de cele alocate în legile de la începutul anului, arată analiza disponibilă aici.