Privilegiul de a fi bugetar în România. Cât câștigă un șofer angajat la stat față de un coleg din privat

Aceeași funcție, aceeași pregătire, aceleași sarcini, dar salarii diferite. Situația nu diferă de la un oraș la altul, ci în functie de unde lucrezi - la stat sau la privat. Așa se face că un șofer din sectorul bugetar ajunge să câștige cu 30% mai mult decât colegul său care muncește la privat, iar un președinte al unei instituții publice poate avea chiar salariu de CEO. 

Angajații MIPE, din nou la proteste. Salariilor lor ar putea să scadă cu 40% și nu ar aduce economii la bugetul de stat

A 4-a zi de proteste. „Copiii și bătrânii din grija noastră sunt și responsabilitatea voastră” spun angajații din asistență socială

A treia zi de proteste ale bugetarilor în țară. Guvernul pregătește noi măsuri într-o „ordonanță trenuleț”

Fenomen rar pe litoral. Apa mării s-a răcit brusc

Valeriu Stoica: Recâștigarea încrederii românilor e dată de ce va fi în pachetul 2 de măsuri. Ce spune despre tăcerea lui Nicușor Dan

Noi dezvăluiri despre indemnizațiile scandaloase de la stat. Austeritate doar pentru oamenii de rând

Blocaj în vaccinarea gratuită împotriva HPV. Medicii nu pot încă elibera rețete 100% compensate. Explicațiile lui Alexandru Rogobete

O ucraineancă a fost reținută după ce a fost filmată în timp ce fura dintr-o biserică din București

Franța a refuzat din nou extrădarea lui Paul de România. Acesta rămâne sub control judiciar

Am luat la întâmplare mai multe instituții și companii publice, printre care și Ministerul Transporturilor. Ne-am uitat, de exemplu, la salariul unui șofer. Un astfel de angajat la această instituție ajunge să ia în mână la final de lună 713 euro, aproape 3.600 de lei. Dacă șoferul ar merge însă la privat, salariul său ar fi cu aproape o treime mai mic.

Iar exemplele pot continua. Directorii de la diverse ministere sau de la companii precum Portul Constanța sau Metrorex câștigă mai mult decât dacă ar lucra la privat. Salariile la stat pot concura chiar și cu venitul unui CEO de multinațională. Acesta este cazul șefului Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

„Este o competiție neloială, o competiție care se desfășoară de ani de zile, pentru că salariile din mediul public sunt decuplate de la tot ceea ce înseamnă productivitatea muncii după care se măsoară salariile în mediul privat. Spre exemplu, în mediul public nu mai există niciun lucrător cu salariu minim pe economie”, spune Florin Jianu, președintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

În ultimii patru ani, salariul mediu brut a crescut atât la stat, cât și la privat, însă datele Comisiei Naționale de Prognoză arată că din 2018 și până în prezent salariile din sectorul public s-au majorat cu aproape 1.500 de lei, în timp ce privatul le-a mărit cu doar un pic peste 1.000 de lei.  

Pe lângă salarii se mai adaugă primele, bonusurile sau sporurile. Nici în cazul acestora nu putem vorbi de o competiție loială între stat și privat.

„Multinaționalele și chiar și start-up-urile au început să aibă această cultură a evalăurii periodice. În anumite domenii, pot să existe și niște prime fixe pe care le primești, bazate pe anumite criterii interne. Dar cu siguranță nu sunt niște prime fixe pe care să le aștepți pe parcursul anului, știind sigur că vor veni indiferent de ce s-a întamplat în mediul tău de lucru, în compania ta”, arată Ana Visian – reprezentantă a unei agenții de recrutare online.

În cazul funcționarilor publici, bonusul sau sporul, cum este denumit, este un drept din oficiu, pentru care nu trebuie să demonstreze vreun merit.

Din cauza acestor diferențe,  mediul privat a cerut autorităților, în repetate rânduri, să stabilească niște criterii clare și să elimine discrepanțele între salariile oferite pentru același job. Oficial, în România, 1 din 4 angajați lucrează la stat.