Stingerea datoriilor Rompetrol, adusă din nou în discuție în Guvern
Kazahii care controlează Rompetrol au făcut presiuni ca să se încheie cât mai repede capitolul datoriilor către statul român. După ce legea memorandumului cu Rompetrol a fost declarată neconstituţională în noiembrie anul trecut, la sesizarea făcută de preşedintele Traian Băsescu, conducerea kazahă a companiei a ameninţat că va suspenda investiţiile în România.
Pentru stingerea datoriei s-a încheiat un memorandum valabil până la sfârşitul acestei luni, iar guvernul trebuie să se grăbească pentru se încadra în termen.
„Domnul Niță, în baza deciziei CCR, care și-a schimbat opinia, dar asta e, de-aia e Curte Constituțională, vă rog să veniți, împreună cu Ministerul Justiției, cu memorandumul privind Rompetrol. Eu vreau să salvăm locurile de muncă de la Rompetrol, unul din principalii contributori la bugetul public și vreau să salvăm imaginea României că ne respectăm investitorii, nu îi gonim din motive politice și populiste”, a spus Victor Ponta, premierul României.
Datoria totală de 660 de milioane de dolari era scadentă în septembrie 2010, dar Kazmunaigaz, compania care preluase Rompetrol de la Dinu Patriciu, a recurs la un artificiu. A plătit doar 71 de milioane de dolari, iar restul datoriei a fost convertită în acțiuni în favoarea statului. Plata parțială era esențială pentru că altfel statul ar fi devenit acționar majoritar. Astfel, a ajuns la mai puțin de 45%.
Potrivit memorandumului încheiat de stat și Rompetrol în februarie 2013, statul va renunța la procesul împotriva companiei pentru recuperarea datoriei. S-a ajuns la un compromis: kazahii ar plăti 200 de milioane de dolari prin preluarea a 27 la sută din acțiunile statului la compania petrolieră.
Dacă grupul petrolier ar plăti la aceeași valoare la care s-a făcut conversia în acțiuni a datoriei în 2010, atunci suma care ar trebui achitată ar fi de 350 de milioane de dolari. În piață, acțiunile Rompetrol sunt mai ieftine decât valoarea nominală.
Pe lângă plata a 200 de milioane de dolari, kazahii promit să investească în proiecte energetice, printr-un fond de investiții în care statul român ar avea o participație de 20 la sută. Fondul ar urma să facă investiții de un miliard de dolari în următorii șapte ani.
În cel mai bun caz și, după șapte ani, statul poate anunța că a recuperat 400 de milioane de dolari, sumă în care ar intra și participația la fondul respectiv.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
