Valoarea bonurilor de masă ar putea creşte

O femeie care a consumat alcool a blocat circulaţia feroviară la Eforie Nord după ce a ajuns cu BMW-ul pe șine

Rectorul Universității din București, despre turul 2 al alegerilor prezidențiale: Situația economică va conta mult mai mult

Dragoș Anastasiu: Cel puțin o ajustare sau chiar o mărire de taxe va fi imposibil de evitat

Incendiu puternic la un mall din Arad. A fost emis mesaj RO-Alert

Pădure transformată în groapă de gunoi, la marginea unui drum național

Rezervație de bujori sălbatici distrusă de grindină. Cum arată acum pădurea unică în România

Bărbații acuzați că au împușcat două persoane într-o spălătorie auto din Pantelimon au fost reținuți

Dezinformarea care circulă printre șoferii din Timișoara, pe care polițiștii o neagă vehement

Invențiile care pot schimba lumea. Cum arată casa din argilă, cânepă și clei de iepure, rezistentă la cutremur, sau cerceii antistres

Senatorii cer ca bonurile de masă să fie de 13 lei pe zi sumă care, statistic, ar fi valoarea medie a unei mese de prânz în România. Iar parlamentarii nu vor doar ca populaţia să mănânce mai mult, dar şi mai sănătos. Au propus acordarea unor tichete de masă bio cu o valoare cu 20% mai mare decât cea a tichetelor, adică 15,6 lei. Cum se va putea urmări însă achiziţia doar de alimente bio... Dumnezeu ştie! Pentru că angajatului i se prezintă tichetele şi la magazin se pune totul de-a valma.

Creşterea dintr-un foc cu 40%, 38% mai precis, e cam periculoasă. E un bon valoric, sunt pseudo-bani. Sunt undeva la două milioane de beneficiari de tichete de masă, creşterea lunară ar fi de circa 75 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că ar fi disponibile pentru consum rapid 150 de milioane de lei suplimentar. Care se duc strict către consumul de alimente, unul care a urcat destul de puternic după reducerea de TVA.

Pe de altă parte ar putea să reducă presiuena pe salarii, pentru că urcarea valrii tichetelor este asimilată majorării venitului.

Prin același proiect de lege mai revine ideea etichetării produselor care pot provoca boli de inimă, o etichetare de avertizare, de genul celor de pe pachetele de țigări.

În acelaşi timp, a fost cerută etichetarea specială a alimentelor. Alimentele cu un risc crescut de boli cardiovasculare ar urma să fie marcate cu un dreptunghi roşu şi cu mesajul „consumaţi numai ocazional”, cele cu risc moderat ar urma să fie marcate cu un dreptunghi portocaliu, iar cele cu risc scăzut vor fi marcate cu un dreptunghi verde şi mesajul „alegere sănătoasă”.

Dar, este acel semafor alimentar despre care tot parlamentarii vorbeau în urmă cu ceva ani, dar care este destul de greu de introdus. Pentru că la unele produse riscul asupra sănătăţii este greu de măsurat. Iar giganţii alimentari sunt înarmaţi tot timpul cu studii clinice care demonstrează că alimentele lor nu au niciun risc asupra sănătăţii.