Administraţia Trump a publicat dosarele FBI referitoare la Martin Luther King Jr., în ciuda opoziţiei familiei laureatului Nobel pentru pace şi a grupului pentru drepturile civile pe care acesta l-a condus până la asasinarea sa în 1968, informează The Associated Press, preluată de News.ro.
Arhivele publicate includ peste 240.000 de pagini de documente care au fost sigilate prin decizie judecătorească în 1977, când FBI a adunat pentru prima dată documentele şi le-a predat Administraţiei Naţionale a Arhivelor şi Documentelor.
Familia a fost înștiințată în prealabil
Familia lui King, inclusiv cei doi copii ai săi în viaţă, Martin III şi Bernice, au fost informaţi în prealabil despre publicare şi au avut propriile echipe care au examinat documentele înainte de a fi divulgate public.
Într-un lung comunicat publicat luni, cei doi copii în viaţă ai lui King au calificat cazul tatălui lor drept „o curiozitate publică ce captivează de zeci de ani”. Cu toate acestea, cei doi au subliniat caracterul personal al acestei chestiuni şi au insistat că „aceste dosare trebuie privite în contextul lor istoric complet”.
„În calitate de copii ai dr. King şi ai doamnei Coretta Scott King, moartea sa tragică a fost o durere profund personală - o pierdere devastatoare pentru soţia sa, copiii săi şi nepoata pe care nu a apucat să o cunoască - o absenţă pe care familia noastră o îndură de peste 57 de ani”, au scris ei. „Rugăm pe cei care se implică în publicarea acestor dosare să o facă cu empatie, reţinere şi respect pentru durerea continuă a familiei noastre”, au transmis reprezentanţii familiei.
Bernice King avea cinci ani când tatăl ei a fost ucis, iar Martin III avea 10 ani.
Trump încearcă să-și calmeze susținătorii
Preşedintele Donald Trump a promis în campania electorală că va publica dosarele legate de asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963. Când Trump a preluat funcţia în ianuarie, a semnat un decret prezidenţial pentru declasificarea dosarelor JFK, împreună cu cele legate de asasinarea lui Robert F. Kennedy şi a lui Martin Luther King în 1968.
Guvernul a declasificat dosarele JFK în martie şi a dezvăluit unele dosare RFK în aprilie.
Pe lângă îndeplinirea prevederilor decretului său din ianuarie, ultima dezvăluire serveşte ca o temă alternativă pentru Trump, care încearcă să-şi calmeze susţinătorii furioşi din cauza modului în care Administraţia sa a gestionat dosarele referitoare la ancheta pentru trafic sexual care l-a vizat pe prădătorul sexual Jeffrey Epstein, finanţistul care s-a sinucis în închisoare în timp ce aştepta procesul, în 2019, în timpul primului mandat al lui Trump. Vinerea trecută, Trump a ordonat Departamentului Justiţiei să facă publice mărturiile împărtăşite marelui juriu, dar nu a dezvăluit întregul dosar al cazului.
Dosarele King erau iniţial destinate să rămână sigilate până în 2027, până când avocaţii Departamentului Justiţiei au cerut unui judecător federal să ridice ordinul de sigilare înainte de data expirării.
Cercetători, pasionaţi de istorie şi jurnalişti s-au pregătit să studieze documentele pentru a găsi noi informaţii despre asasinarea sa din 4 aprilie 1968, în Memphis, Tennessee.
Martin Luther King, intens supravegheat de FBI
Conferința Creștină de Conducerea Sudului (SCLC), pe care King a cofondat-o în 1957, în perioada înfloririi Mişcării pentru Drepturile Civile, s-a opus publicării. Aceasta, împreună cu familia lui King, au susţinut că FBI-ul i-a supravegheat ilegal pe King şi pe alte personalităţi ale mişcării pentru drepturile civile, înregistrându-le conversaţiile din birouri şi telefoanele cu scopul de a-i discredita pe ei şi mişcarea lor.
De mult timp s-a stabilit că directorul FBI de atunci, J. Edgar Hoover, era extrem de interesat, dacă nu chiar obsedat, de King şi de alţii pe care îi considera radicali. Documentele FBI publicate anterior arată cum biroul lui Hoover a interceptat liniile telefonice ale lui King, i-a pus microfoane în camerele de hotel şi a folosit informatori pentru a obţine informaţii împotriva lui.
„El a fost ţinta unei campanii de dezinformare şi supraveghere invazive, agresive şi profund tulburătoare, orchestrată de J. Edgar Hoover prin intermediul Biroului Federal de Investigaţii (FBI)”, au declarat copiii lui King în comunicatul lor.
„Intenţia campaniei COINTELPRO a guvernului nu era doar de a-l monitoriza, ci de a discredita, demola şi distruge reputaţia doctorului King şi a mişcării mai largi pentru drepturile civile din America”, au continuat ei. „Aceste acţiuni nu au fost doar încălcări ale vieţii private, ci şi atacuri intenţionate la adresa adevărului, subminând demnitatea şi libertăţile cetăţenilor care luptau pentru justiţie, menite să-i neutralizeze pe cei care îndrăzneau să conteste statu-quo-ul”, se spune în comunicat.
Cine l-a ucis pe Martin Luther King?
Opoziţia faţă de King s-a intensificat chiar şi după ce Mişcarea pentru Drepturile Civile a obligat Congresul şi pe preşedintele Lyndon B. Johnson să adopte Legea Drepturilor Civile din 1964 şi Legea Dreptului de Vot din 1965. După aceste victorii istorice, King şi-a îndreptat atenţia către justiţia economică şi pacea internaţională.
El a fost un critic vehement al capitalismului rapace şi al războiului din Vietnam. King susţinea că drepturile politice nu sunt suficiente într-o economie inegală.
Multe personalităţi ale establishmentului, precum Hoover, îl considerau pe King o ameninţare comunistă.
King a fost asasinat în timp ce ajuta lucrătorii din sectorul salubrităţii aflaţi în grevă în Memphis, ca parte a orientării sale explicite către justiţia economică.
James Earl Ray a pledat vinovat pentru asasinarea lui King. Ulterior, el a renunţat la această declaraţie şi şi-a susţinut nevinovăţia până la moartea sa, în 1998.
Membrii familiei lui King şi alţii au pus la îndoială faptul că Ray a acţionat singur sau chiar că a fost chiar implicat.
Văduva lui King, Coretta Scott King, a cerut redeschiderea anchetei, iar în 1998, procurorul general de atunci, Janet Reno, a dispus ca Divizia pentru Drepturile Civile a Departamentului Justiţiei din SUA să reexamineze cazul.
Departamentul Justiţiei a declarat că „nu a găsit nimic care să pună la îndoială hotărârea judecătorească din 1969 potrivit căreia James Earl Ray l-a ucis pe dr. King”.
Editor : M.C
