În anii '80, organizația catolică ultra conservatoare Opus Dei i-a oferit Andreei Martinez o cale de scăpare din sărăcia vieții rurale din Argentina. Acum, însă, ea împreună cu alte 42 de femei acuză acest grup enigmatic de „exploatare și abuz”, după ce victimele ar fi fost tratate „ca niște sclave” de importanți membri ai instituției, potrivit The Guardian.
„Mi-au spus că o să studiez și o să progresez. Am crezut că având o educație, mai târziu, voi putea să îmi ajut familia”, a spus Martinez, care a intrat în Opus Dei pe când avea doar 12 ani.
Primul lucru pe care l-a primit a fost o rochie roz. Al doilea: un program care detalia fiecare sarcină ce trebuia îndeplinită pentru fiecare minut din zi. La 16 ani, a primit un ciliciu – un lanț de metal cu țepi care trebuie purtat în jurul coapsei – și un bici, instrumente folosite în procesul de mortificare.
Cele 43 de femei care au dat în judecată Opus Dei, o organizație prezentă în peste 70 de țări din toată lumea – în special în Spania, Italia și America Latină, au spus că au fost forțate să lucreze 12 ore pe zi, gătind și făcând curat pentru membrii din elita instituției, fără să fie plătite.
Femeile au fost supuse unor măsuri de control extrem. Scrisorile lor au fost cenzurate și li s-a interzis să citească altceva în afară de cărți pentru copii sau texte religioase. Când, într-un final, au scăpat, ele nu aveau niciun ban, aveau doar hainele de pe ele și diplomele lor nu erau recunoscute oficial.
Procurorii din Argentina: Opus Dei a pus bazele unei structuri dedicate recrutării de fete din familii sărace
După o investigație de doi ani, procurorii federali din Argentina au preluat cazul lor și i-au acuzat pe liderii Opus Dei din America de Sud că au condus exploatarea și traficarea fetelor, adolescenților și femeilor din organizație în perioada 1972-2015.
Procurorii susțin că Opus Dei a pus bazele unei structuri dedicate recrutării de fete din familii sărace de la țară, „profitând de vulnerabilitatea lor extremă”.
Opus Dei a respins categoric acuzațiile și spun că ele au fost „scoase complet din context”.
În 1979, mai mulți membri ai Opus Dei au vizitat familia Claudiei Carrero și i-au promis că dacă vine la școală va învăța despre administrarea hotelieră și că va putea călători. „Eram entuziasmată, dar ei nu m-au luat acolo ca să studiez, ci ca să muncesc.”
Organizația a avut succes pentru că fetele erau ținute cât mai izolate și docile, potrivit femeilor, care au spus că le era permis să sune acasă și să scrie o scrisoare doar o dată pe lună.
„De la bun început, mi s-a spus că nu pot zice nimic despre ce se întâmpla în Opus Dei”
„De la bun început, mi s-a spus că nu pot zice nimic despre Opus Dei sau ce se întâmpla părinților mei. Ni se spunea mereu să fim ascultătoare și docile”, a spus Carrero. „Îmi trimiteau scrisorilor doar dacă credeau că ceea ce scrisesem era acceptabil. Eram ruptă de restul lumii.”
După patru ani de școală, Martinez a spus că a fost forțată să devină o slujitoare de casă care trebuia să își dedice tot timpul gătitului și curățeniei pentru membrii importanți și preoți și obligată să ducă o viață în castitate.
Cu toate că își dorea să studieze psihologia, ea susține că i s-a spus că „nu există nicio altă opțiune pentru mine, că eram prea săracă și nu am niciun bărbat cu care să mă mărit; că dacă nu mă alătur, familia mea ar fi condamnată la iad”.
„Nu îmi era permis să petrec Crăciunul cu familia mea sau să merg la înmormântarea bunicii mele. De multe ori, ne respingeau cererile, spunându-ne să renunțăm la ele ca un sacrificiu pentru Dumnezeu. S-au ascuns în spatele lui Dumnezeu ca să se folosească de noi”, a povestit Carrero.
Martinez a spus că a stat 10 ani în Opus Dei înainte să reușească să scape. Când a plecat, avea doar 10 pesos (echivalentul a câțiva dolari), nu avea haine normale, iar diplomele școlare emise de Opus Dei nu erau recunoscute.
„Nu primisem niciodată un salariu. Nu știam cum să folosesc banii, cum să vorbesc cu oamenii. Aveam 23 de ani, dar mă comportam ca un copil de 12 ani”, a spus femeia.
„Condiții de trai comparabile cu sclavia. Un ciclu al exploatării și abuzului”
Procurorii argentinieni susțin că cel puțin 43 de femei, „majoritatea fete și adolescente”, au fost „supuse unor condiții de trai comparabile cu sclavia” și „prinse într-un ciclu al exploatării și abuzului”.
Opus Dei a spus că școlile au fost aprobate de autoritățile argentiniene și că acuzațiile sunt „false și înșelătoare”. Mai mult, organizația susține că „vocația spirituală” a asistentelor a fost „aleasă liber”, că nu exista nimic care să le împiedice să plece și că femeile au fost plătite pentru munca lor.
„Vrem ca Opus Dei să accepte ceea ce au făcut și să recunoască impactul pe care l-au avut”, a spus Martinez. Femeile au cerut despăgubiri financiare și ca Opus Dei să recunoască suferința la care le-a supus și să își ceară scuze în mod oficial.
Martinez studiază acum psihologia, în timp ce Beatriz Delgado, o altă presupusă victimă, tocmai ce a terminat gimnaziul, „doar 40 de ani mai târziu”.
Carrero s-a căsătorit și are o fiică adolescentă. Ea a spus că întâlnirea cu celelalte 42 de femei i-a adus liniște. „În sfârșit, sunt liberă.”
Editor : Raul Nețoiu
