Ambasadorul Kuweitului: România nu încurajează oamenii să vină să investească
Din 2009 Kuweit a investit 13 miliarde de dolari în economie, pentru a stimula creşterea. A fost suficient pentru a contrabalansa criza economică?
De fapt noi nu am avut criză, nu am fost afectaţi de criză, dar Kuweit a investit şi încă mai investeşte în planul de dezvoltare al ţării. Asta înseamnă universităţi noi, spitale noi. drumuri noi, noi avantaje pentru poporul kuweitian. Bineînţeles că au reuşit, încă se derulează, dar suntem nerăbdători, pentru că vrem să vedem deja aceste realizări.
Ţara încearcă să reducă dependenţa de petrol, prin transformarea într-un centru regional de schimb comercial şi unul al turismului. Ce măsuri s-au luat în aceste domenii?
Kuweit a început acest plan încă din anii 60, după eliberare, după ce ne-am câştigat independenţa. Avem investiţii în toată lumea. Directe, sau indirecte. Avem investiţii în Europa, în sud-estul Asiei, în Africa, în America Latină şi am făcut aceste investiţii, pe lângă ceea ce ţine de petrol. De asemenea, producem mai multe lucruri. Avem investiţii atât din sectorul privat, dar şi din partea companiilor de stat. Şi cred că da, am reuşit. Dar continuăm să fim interesaţi şi de alte investiţii care să nu aibă legătură doar cu petrolul. Dar cred că da, am avut succes.
Care sunt atracţiile turistice pentru turiştii din alte ţări?
În Kuweit avem turişti din toată lumea. Ne vizitează mai mult de 120 de naţionalităţi, care vin la noi fie să lucreze, fie ca şi turişti. Sunt şi cei care vin să îşi viziteze rudele, sau vin să lucreze, dar şi turiştii în adevăratul sens al cuvântului. După cum ştiţi, vremea nu îi încurajează pe oameni să ne viziteze, mai ales pe perioada verii, care ţine cam trei, patru luni. Este cu adevărat foarte cald şi umiditatea este ridicată. Dar vin după luna noiembrie şi vin oameni din toată lumea.
Kuweit este o ţară fără taxe. Sunt companiile interesate să îşi stabilească sediile centrale în ţara dumneavoastră?
Da, noi nu avem taxe. Chiar şi adaosul comercial este de doar 5% şi acest lucru nu este doar în Kuweit, dar şi în celelalte ţări GSS. Aşa este înţelegerea între aceste 6 ţări, 5% nu este o sumă mare pentru ceilalţi. Cred că acest lucru încurajează schimburile cu Kuweit şi cu ţările GCC. De asemenea încurajează companiile mai mari sau mai mici să vină şi să investească în Kuweit şi asta le cerem tuturor prietenilor ţării noastre să facă. Noi vrem să investim în anumite ţări, dar vrem şi ca alte ţări să vină să investească în Kuweit. De pildă România, ne dorim să vedem investiţii româneşti în Kuweit, cu beneficii reciproce, şi ne dorim să vedem şi kuweitieni care investesc în România. Mai ales că ştiţi, taxele sunt de doar 5%. Mai este şi o lege nouă pentru investitorii străini care vin în Kuweit. Sunt încurajaţi să lucreze acolo pentru mai mulţi ani şi cred că este un lucru bun.
La un nivel mai larg, care sunt relaţiile dintre România şi Kuweit?
Avem o relaţie foarte bună, am început această relaţie acum 50 de ani, adică în 1963. La acea vreme obişnuiam să avem foarte mulţi turisti din Kuweit care vedeau în România. Kuweit Air avea zboruri spre România de patru ori pe săptămână. Aveam de asemenea foarte mulţi studenţi care învăţau în România. Din păcate, după 1990 nu mai avem deloc studenţi, nu mai sunt aproape deloc turişti, îi putem număra pe degete. Nu este ambiţia noastră. Eu aş vrea să văd kuweitieni aici ca turişti, ca studenţi la universităţile de aici, aş vrea de asemenea să văd comercianţii şi investitorii să vină să investească în România. Şi de asemenea am vrea să vedem românii acolo. Avem cam 700 de români care lucrează în diverse domenii în Kuweit, în companiile de petrol, în Ministerul Sănătăţii, şi în anumite companii private. Dar aceasta este o sumă mică. Noi vrem să vedem căt mai mulţi acolo, în ambele sensuri.
Ce credeţi că ar trebui să facă România să îmbunătăţească această situaţie?
Nu vreau să vă dau un răspuns general. Depinde de zonă. Dacă vorbim despre investiţii sunt reguli foarte dificile aici în România, pentru atragerea kuweitienilor sau a celor din ţările GCC să vină aici să investească. Şi chiar şi pentru cei din alte părţi ale lumii. Sunt reguli care sunt mandatate, nu încurajează oamenii să vină să investească. Dacă vin aici şi vor să se stabilească, să facă o companie nouă, un hotel, un aeroport sau să facă orice fel de afacere aici, au nevoie de timp să îşi termine de făcut hârtiile. De asemenea, trebuie să cheltuie bani până îşi obţin licenţele de funcţionare. Şi de asemenea, nu au parte de niciun fel de cooperare. Problema este că în ţara noastră, în regiunea noastră, dacă vrei să investeşti şi vrei să îţi termini de făcut documentele, poţi merge într-o singură zi, la un singur birou şi îţi faci toate hârtiile şi pleci de acolo cu licenţele şi tot ce ai nevoie. Şi poţi începe să lucrezi. Aici, în România ai nevoie de şase luni, un an să termini toate aceste lucruri. În plus, o să ieşi în pierdere pentru că ai de cheltuit în toate părţile şi nu te alegi cu nimic. Asta ar fi despre investiţii. Pentru studenţi, de asemenea, nu există niciun fel de interes. Mai ales în ceea ce priveşte vizele. Dacă orice student vrea să vină să înveţe aici, are nevoie de foarte multe documente şi viza îi va fi acordată după foarte mult timp. Sunt studenţi, sau turişti? În cazul turiştilor este nevoie de mai mult de o săptămână sau două şi de asemenea au nevoie de invitaţie să poată veni. Nu ni se permite să vizităm România fără invitaţie. Nici măcar ca turişti. Şi oamenii din regiunea noastră, din ţările GCC, ar veni aici să petreacă puţin timp, de regulă pe perioada verii, şi au bani şi nu ar veni aici pentru locuri de muncă şi nici nu ar veni să cerşească pe străzi. Ar sta la hoteluri bune, ar cheltui pentru ei, ar petrece puţin timp aici şi ar pleca. Ar veni cu bani, i-ar cheltui aici şi ar fi o creştere pentru economia României. După cum ştiţi, turiştii noştri merg în toată Europa, în mai multe ţări. Un al treilea lucru ar fi schimburile comerciale. Comerţul este foarte scăzut, între România şi Kuweit valoreaza aproximativ 20 de milioane. Şi această sumă este una foarte scăzută. Trebuie să ajungem la sume mai mari, de 100 -120 de milioane. Este nevoie de muncă serioasă din partea guvernului României să facă ceva în legătură cu toate acestea, nu doar în cazul Kuweitului, dar şi în cazul altor ţări.
Aţi fost ambasador şi în alte ţări. Ce fel de experienţe aţi avut acolo în ceea ce priveşte încurajarea investiţiilor.
Am fost în foarte multe ţări, dar un exemplu bun ar fi Malayezia. Am avut misiune acolo patru ani, am lucrat intens sub conducerea lui Mahathir Mohamed. El era prim-ministru şi un foarte bun prim-ministru pentru ţara sa. La data aceea nu aveam un singur euro investiţie acolo, niciun turist, niciun student, nu doar din Kuweit, ci din nicio ţară arabă. Şi a negociat foarte bine cu ţările JCC şi cu ambasadorii arabi. Şi ne-au întrebat deschis ce să facă pentru a aduce străinii în ţară, ca turişti sau ca investitori. Şi fiecare din ambasadorii de la acea dată şi-au spus părerea. Dar a muncit din greu cu guvernul lui. Acum există numai din partea Kuweitului trei miliarde de dolari investiţii în Malaezia. Avem malluri, hoteluri, bănci, la fel şi Arabia Saudită, Qatar, Bahrein, Oman. Sunt încrezător şi sper că într-o zi voi vedea aceasta şi în România. România este o ţară cu adevărat frumoasă, cu privelişti minunate, cu mare potenţial. E nevoie de muncă şi angajament pentru a fi atrăgătoare.
Care este relaţia Kuweitului cu alte ţări arabe, cu cooperare există?
Avem relaţii bune cu ţările arabe. Avem diferite tipuri de relaţii: politice, economice, avem investiţii în multe ţări arabe, în Egipt, în Iordania, în Siria, în Sudan, Maroc, Tunisia, şi bineînţeles în interiorul ţărilor JCC. Avem relaţii bune atât pe plan politic, cât şi economic.
Ce experienţe are ţara dvs pe planul investiţiilor în alte ţări est-europene, de exemplu Ungaria sau alte ţări?
Avem investiţii în Europa de est, chiar investiţii mari, în Germania, Marea Britanie, Franţa, Spania. Şi avem în Rusia, China, Orientul Îndepărtat, deci în multe ţări. În ultimii doi ani am investit mult în Bulgaria şi depun eforturi mari. Tocmai de aceea aş dori ca şi România să lucreze mai intens, pentru a atrage investiţii. Avem investiţii indirecte în România, investim în România prin companii europene. Dar aş vrea să văd investiţii directe în România, fără firme europene, să vină firme kuweitiene, să investească aici în mod direct, în diverse sectoare, în aeroporturi, în drumuri, în spitale, hoteluri, orice.
Dacă puteţi separa opiniile personale de cele profesionale, care ar fi lucrurile care vă plac, din punct de vedere personal, şi care nu vă plac în România?
Sincer, îmi place totul aici în România. Am fost în multe ţări şi am lucrat singur, nu mi-am luat familia. Sincer, ne place ţara, ne plac oamenii. Sunt foarte prietenoşi, iar familia mea este chiar foarte fericită aici. Chiar şi acum, când le spun că vom pleca în altă ţară, ei spun nu, ne place aici, este chiar foarte plăcut. Am fost peste tot în România cu familia mea. Nu poţi găsi ceva care să nu-ţi placă aici. Găseşti tot ce ai nevoie. Şi după cum v-am spus este simplu să te înţelegi cu oamenii de aici. Dar, din perspectiva misiunii mele, privesc lucrurile într-o singură direcţie, pentru că aş vrea să văd o creştere a României. Pentru că ar fi beneficii pentru ambele părţi, şi pentru Kuweit şi pentru România. Ar fi bine să fie investiţii în România, să vezi spitale, făcute cu bani kuweitieni, spitale în care ar putea să lucreze români. Nu vom lua spitalul în spate să plecăm cu el, după o vreme. Spitalul ar rămâne aici, oamenii care ar lucra aici ar fi români, la fel s-ar întâmpla şi dacă am face un aeroport, sau hoteluri, sau cu orice altă investiţie. Pe partea cealaltă ar avea beneficii şi kuweitienii care ar investi aici. Pentru că ar face profit bun. Cred că ar fi încurajator pentru ambele părţi.
În afară de birocraţie, mai este şi altceva ce consideraţi nesatisfăcător în România?
Da, ar mai fi. Progresul este o problemă foarte mare, nu doar pentru România, ci pentru întreaga lume. Dar unele ţări fac tot posibilul să evite această problemă. Unele reuşesc, altele nu. Dar sunt sigur că românii, dacă insistă în acest proces, sunt sigur că vor reuşi. Dar trebuie să aibă viziunea viitorului şi să muncească din greu să evide această problemă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
