Băncile recrutează spioni
Pentru un spion, salariul de la bancă e cel putin de două ori mai mare faţă de ce plătesc serviciile, iar oportunităţile sunt tot mai multe.
Bloomberg dă exemplul unui fost agent din serviciul de spionaj al armatei americane, care timp de doi ani a adunat informaţii despre grupările teroriste din Irak, iar acum are o carieră de succes la Barclays. Spionul a lăsat câmpul de luptă ca să supravegheze comunicaţiile bancherilor. Printre responsabilităţile lui sunt analizarea mailurilor, a convorbirilor telefonice şi a fiecărui aspect al vieţii bancherilor care ar putea indica spre o posibilă ilegalitate. Spionul de la Barclays nu e însă singurul agent din lumea finanţelor. Şi JP Morgan, şi Deutsche Bank şi HSBC fac astfel de recrutări. Sunt în mod special impresionaţi de CV-uri pe care apare CIA-ul şi în general serviciile cu ştaif din America şi Marea Britanie.
Totuşi, băncile nu-şi măresc grila de salarizare degeaba. Vor să ştie dacă nu cumva traderii lor acţionează de unii singuri pe bursă, dacă nu cumva dau ordine cu banii băncii, dar fără acordul ei. S-a mai întâmplat în trecut - un trader de la UBS a adus aşa pierderi de 2,3 miliarde de dolari băncii.
Şi mai deranjant este când traderii sunt descoperiţi de autorităţi iar banca e cea care primeşte amenda.
Spionul de la Barclays a fost angajat chiar după ce banca a fost pusă să plătească 2,2 miliarde de dolari fiindcă s-a înțeles cu alte bănci să manipuleze cursul de schimb valutar. Asta după alte amenzi de ordinul sutelor de milioane de dolari pentru manipularea dobânzilor şi a pieţei de electricitate.
Fostul agent este acum pus să analizeze sute de mailuri pe zi pentru a vedea care dintre colegi face notă discordantă. E interesat să vadă şi cine câştigă mai mult decât ceilalţi, cine accesează baze de date care n-ar trebui să-i fie utile în mod normal, cine foloseşte puţin e-mailul de serviciu sau renunţă adesea la zilele de concediu. Se înregistrează date și despre durata pauzei de fumat și istoria browserului de internet. Pentru spioni însă nu este vorba doar de multă muncă brută. Folosesc şi tehnologii sofisticate. Totul cu scopul de a pune cap la cap modele de comportament prin care agentii pot prezice care va fi următorul bancher care calcă strâmb, la fel cum înainte preziceau următorul atac terorist.
Pentru bancheri însă, mediul de lucru devine uşor neprietenos. Aşa că unii lasă banca pentru fondurile speculative, unde câştigurile pot fi mai mari, iar monitorizarea este mai mică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
