Bugetul UE. Liderii europeni caută un compromis

Dineu cu fast în onoarea lui Xi Jinping la Paris

Dezastru în Europa, unde sunt coduri portocalii de furtuni

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 14 mai

Tânără de 17 ani, decedată în urma unui accident rutier. Șoferul vinovat avea permisul de doar 4 zile

Sindicaliștii protestează împotriva taxelor mari pe salarii

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 13 mai

O mașină în care se aflau 7 femei s-a răsturnat pe Podul Basarab din București

Dezastru în Afganistan. 200 de oameni au fost uciși de inundații masive

Jurnalism vs activism. „Peisajul mass-media s-a schimbat dramatic”

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a anunţat că îi aşteaptă pe liderii europeni cu o nouă variantă de compromis: un buget de 900 de miliarde de euro, potrivit unor surse diplomatice. Dezbaterile se anunţă tensionate, în condiţiile în care ţările Uniunii s-au împărţit în două tabere: cei care vor reducerea sau măcar îngheţarea bugetului şi cei care cer bani pentru investiţii, ca strategie de ieşire din criză. Primul grup este condus de Marea Britanie, care a devenit recent cel mai aprig contestatar al Bruxelles-ului.

„Nu există nicio scuză pentru a nu face reduceri drastice ale costurilor administrative ale Uniunii. (...) Bruxelles-ul continuă să trăiască parcă într-un univers paralel”, a spus premierul britanic David Cameron.

Preşedintele francez critică însă această poziţie intransigentă.

„Unele ţări vor reduceri, altele, şi, de obicei, sunt aceleaşi din prima categorie, vor garanţii că îşi vor primi rabatul. (...) Poziţia mea este simplă: să facem economii, dar nu să ne fragilizăm economia”, a subliniat el.

Ţările care au cele mai intransigente poziţii ar avea mult de pierdut dacă reuniunea de la Bruxelles se soldează cu un eşec. Consecinţa imediată este revenirea la un buget anual, care presupune pierderea rabatului pe care îl primesc. Adică acei bani care li se întorc de la Uniunea Europeană pentru contribuţia lor la bugetul comunitar în perioada 2007-2013. Pentru Berlin, suma se ridică la un miliard de euro pe an, în timp ce Olanda pierde 580 de milioane, Suedia aproape 350 de milioane, iar Austria peste 100 de milioane anual.

Cancelarul german nu îşi permite un eşec al acestui summit, spun diplomaţii occidentali citaţi de presa străină. Marea Britanie şi Franţa nu ar fi foarte afectate, în schimb. Rabatul Marii Britanii este stipulat în Tratatul UE, prin urmare nu pierde aceşti bani. Iar Franţa îşi păstrează considerabilele fonduri pentru agricultură, diminuate altfel în compromisul pentru noul buget.