Cine sunt legendarele „sirene” din insula de paradis a Coreei de Sud special adaptate la viața subacvatică. Au trăsături genetice unice

La 80 de kilometri de sudul Peninsulei Coreene se află o comunitate unică și renumită de haenyeo sau „femei ale mării”. Un nou studiu arată că aceste scafandre supranumite „sirenele sud-coreene” au niște trăsături genetice unice care le permit să reziste sub apă mai mult timp fără echipamente speciale, chiar și la vârste înaintate, potrivit CNN.

Aceste femei fac scufundări tot anul în jurul insulei Jeju, unde strâng arici de mare, urechi de mare (abalone) și alte fructe de mare de pe fundul oceanului, ajungând și la 18 metri adâncime de mai multe ori pe zi.

Scafandrele sud-coreene lucrează și când sunt însărcinate sau la vârste înaintate fără să folosească aparate autonome de respirat sub apă – au la dispoziție doar un costum de neopren.

„Timp de mii de ani, credem noi, au făcut această activitate incredibilă, pe linie maternă, unde ele învață de la mamele lor cum să facă scufundări de foarte tinere. Fac scufundări în grup”, a explicat Melissa Ann Ilardo, genetician și profesor asistent de informatică biomedicală la Universitatea din Utah.

„Își petrec un procent extraordinar de mare din timpul lor sub apă”, a mai spus Ilardo, care, împreună cu colegi cercetători din Coreea de Sud, Danemarca și SUA, au studiat posibilitatea ca așa-numitele „sirene ale Coreei de Sud” să aibă trăsături genetice unice care le permit să petreacă atât de mult timp sub apă fără să aibă nevoie de oxigen.

O altă opțiune ar fi fost ca aceste femei să își fi dezvoltat capacitatea de a supraviețui sub apă fără echipamente speciale în urma antrenamentelor și activității lor în mediul subacvatic de când erau copii.

Echipa de cercetători a descoperit că ADN-ul „femeilor mării” prezintă anumite caracteristici care le-au ajutat să depășească stresul psihologic al scufundărilor libere. Este o descoperire care ar putea duce într-o bună zi la găsirea unor tratamente mai bune pentru bolile care afectează tensiunea arterială.

Pe insula Jeju, cunoscută și ca „Hawaii din Coreea”, scufundările au făcut parte din cultura locală de foarte mult timp. Cercetătorii nu știu sigur când această activitate a devenit ceva ce doar femeile fac, dar există teorii legate de o taxă pusă pentru scafandrii bărbați și posibilitatea ca la un moment dat în istorie să fi fost un dezechilibru demografic prin care comunitatea de pe insulă să fi rămas fără destui bărbați.

Grupul actual de scafandre haenyeo, unde media de vârstă este în jur de 70 de ani, ar putea reprezenta ultima generație de „sirene sud-coreene” din cauză că femeile tinere nu își mai doresc să continue această tradiție matriliniară.

Studiile au arătat că femeile din Jeju – atât scafandrele, cât și cele care nu au făcut această activitate – aveau o probabilitate de cel puțin patru ori mai mare de a avea o variantă genetică asociată cu o tensiune arterială mai scăzută decât coreenii din alte părți ale țării.

„Tensiunea arterială crește pe măsură ce te scufunzi mai mult. Tensiunea arterială a coreenilor din Jeju crește mai puțin”, a explicat Ilardo.

Cercetătorii cred că această trăsătură a evoluat pentru a proteja fătul în pântecele femeilor haenyeo care continuau să facă scufundări și când erau însărcinate, atunci când hipertensiunea poate fi periculoasă.

Oamenii de știință au descoperit și că participanții la studiu care proveneau din Jeju erau mai predispuși genetic să tolereze mai bine frigul și durerea.

„Toată iarna ele fac scufundări când ninge și, până în anii '80, făceau asta în bumbac fără nicio protecție. Mai sunt multe lucruri de explorat și pentru care trebuie să găsim răspunsuri”, a spus Ilardo.

Cercetătorii au spus că dacă își vor putea da seama ce schimbări la nivelul proteinelor afectează tensiunea arterială, „am putea crea noi medicamente” pentru tratarea problemelor asociate cu hipertensiunea.

„Acest studiu ridică mai multe întrebări decât răspunsuri, dar în primul și în primul rând, arată că aceste femei sunt extraordinare”, a spus Ilardo.

„Este o diferență biologică la ele care le face extrem de speciale, indiferent de cum o caracterizezi, și ceea fac ele este unic și merită celebrat”, a mai spus cercetătoarea din SUA.

Editor : Raul Nețoiu