NATO îşi reevaluează strategia: vrea să suplimenteze efectivele forţei de reacție

Ministrul Radu Miruță: La Salina Praid există posibilitatea recuperării prejudiciului. „Să nu mai dăm vina pe castori”

Șeful CNAS, Horațiu Moldovan, despre risipa din Sănătate: „Trebuie să punem frână creșterii accelerate, nesustenabile, a cheltuielilor”

Ionuț Moșteanu, despre înarmarea României cu bani europeni: „Contracte de miliarde”

Ce spune Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, despre armata obligatorie în România

Cum vrea Ilie Bolojan să reducă risipa din Sănătate

Primăria Capitalei vrea zone cu emisii scăzute în București: mașinile vechi ar putea fi interzise în centrul orașului. Ce riscă șoferii

Care sunt măsurile pe care le pregătește Guvernul în următorul pachet fiscal. Coaliția promite „curățenie” în companiile de stat

Noi taxe pentru români de la 1 august: statul estimează încasări de 9,5 miliarde lei. Cum vor fi afectați consumatorii și pensionarii

Scandal la Aeroportul Otopeni, după ce fostul premier Dacian Cioloș a fost refuzat de un taximetrist

Într-o prefaţă a summit-ului miniştrilor Apărării din NATO, secretarul general al Alianţei a atras atenţia asupra perpetuării ameninţărilor la adresa statelor membre din zona periferică.

„Vom lua noi măsuri pentru a consolida apărarea colectivă cu scopul de a răspunde provocărilor mai rapid şi mai eficient. Întâi de toate, vom decide să suplimentăm capacităţile şi puterea forţei de răspuns a NATO”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Vârful de lance al forţei de răspuns este o brigadă formată din 5.000 de soldaţi capabili să intervină în mai puţin de 48 de ore. Pentru ca mobilizarea să fie şi pe teren precum arată pe hârtie, miniştrii Apărării din NATO vor elabora o procedură simplificată pentru luarea deciziei politice în cazul în care se impune folosirea acestei unităţi. Jens Stoltenberg nu şi-a ascuns dezamăgirea cu privire la bugetul Alianţei, aşteptat să scadă anul acesta. Doar cinci dintre cele 28 de state membre ar putea atinge, în 2015, pragul minim de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare. Este vorba despre Statele Unite, Marea Britanie, Estonia, Polonia şi, în mod surprinzător, Grecia. În prognoza NATO, România figurează cu 1,4% din PIB, la fel ca anul trecut.

„Nu suntem într-un scenariu al Războiului Rece, dar nici nu mai avem un parteneriat strategic cu Rusia. Suntem undeva la mijloc între experienţa Războiului Rece şi ceea ce ne dorim să realizăm, un parteneriat strategic cu Rusia”, a spus Jens Stoltenberg.

Şeful Pentagonului, aflat în turneu prin Europa înaintea ministerialei NATO, este de părere că neînţelegerile dintre NATO şi Rusia vor fi de lungă durată, motiv pentru care Alianţa îşi repoziţionează forţele pe continentul european. În replică, şeful administraţiei prezidenţiale ruse a reluat acuzaţiile la adresa SUA, care ar ameninţa Rusia prin amplasarea sistemului de apărare antirachetă din România şi Polonia.

„Ajustările despre care vorbesc sunt specifice aşteptărilor noastre că Rusia s-ar putea să nu se schimbe în perioada lui Vladimir Putin şi, posibil, nici după aceea”, a spus Ashton Carter, secretarul american al Apărării.