România, relaţii tensionate cu Ucraina. Cel mai sensibil subiect, Canalul Bâstroe

Peștii din Marea Neagră, în pericol din cauza pesticidelor din agricultură. Rezultatul șocant al cercetătorilor

Românii trăiesc mai puțin decât alți europeni. Care este speranța medie de viață și de ce

Scandal pentru depunerea unei declarații, în Constanța. Motivul pentru care mii de oameni stau cu orele la coadă

Răsadurile de primăvară au ajuns pe tarabe, în piețe. Care sunt cele mai căutate soiuri de roșii

„M-am simțit rău”. Tuberculoza face mii de victime în România

Se nasc tot mai puțini copii. Comuna din România în care au venit pe lume doar doi copii în ultimii trei ani

„E focar de infecție”. Pasaje lăsate în paragină în centrul Brașovului, pericol pentru pietoni

Tanczos Barna: Execuția bugetară pe primele două luni și sumele raportate arată o creștere de chiar 23% față de februarie 2024

Rafila, deranjat de întrebările Digi24 despre problemele de la „Marius Nasta”: „Aveți o aplecare personală legată de acest subiect”

Cel mai sensibil subiect este Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură de 10 kilometri dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării şi încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

În 2006, Comisia Economică a ONU a dat dreptate României şi a arătat că acest canal poate afecta unele specii de faună din Delta Dunării. Autorităţile de la Kiev susţin însă că pretenţiile de mediu ale României sunt motivate economic - ţara noastră ar pierde bani în urma apariţiei unui competitor pentru canalul Sulina. În pofida numeroaselor proteste emise de Bucuresti, Kievul a inaugurat în 2007 canalul Bâstroe.

Un alt subiect de dispută a fost delimitarea platoului continental al Mării Negre. Negocierile au început pe vremea URSS, în 1967, dar timp de 20 de ani nu s-a ajuns la o soluţie. Între 1998 şi 2004, după zeci de negocieri, autorităţile din cele două ţări nu au ajuns la un consens, aşa că România s-a adresat Curţii Europene de Justiţie.

În 2009, Curtea a dat dreptate României. Teritoriul ţării noastre s-a mărit astfel cu 9.700 de kilometri pătraţi, adică aproape 80 la sută din ceea ce a solicitat. O zonă importantă pentru România, având în vedere că se estimează că aici sunt rezerve de 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 12 milioane de tone de petrol.

Pe agenda discuţiilor dintre cele două state se află şi combinatului de la Krivoi Rog. Construcţia combinatului siderurgic a început în 1983 şi ar fi trebuit finalizată în 1992. Acesta urma să fie construit de Ucraina, împreuna cu alte cinci state socialiste, printre care şi România. Patru mari companii româneşti au investit circa 800 de milioane de dolari. Banii s-au dus în construcţia combinatului, dar şi a unui adevărat oraş. În schimb, Ucraina trebuia să ne trimită minereu, pentru combinatul de la Galaţi. După mai mulţi ani de tergiversări, autorităţile de la Kiev au sistat definitiv construcţia în 1998, deşi era finalizată în proporţie de 80-90 la sută. Statul român s-a ales astfel cu o investiție inutilă, care nu i-a adus niciun beneficiu.

În ceea ce privește schimburile comerciale dintre cele două țări, acestea sunt modeste. Anul trecut, România a exportat în Ucraina produse în valoare de 1,15 miliarde de dolari, iar importurile s-au ridicat la 563 de milioane de dolari.

Cât despre investițiile ucrainene în țara noastră, acestea se ridică la doar 12,4 milioane de dolari. Ucraina se află astfel pe locul 51 în topul investitorilor străini.