Măsură fără precedent a administrației Trump: patru judecători ai Curții Penale Internaționale sunt vizați de sancțiuni

Data publicării:
The,Hague,,Netherlands,-,December,28,,2023:,Building,Of,The
Curtea Penală Internațională (CPI). Foto: Shutterstock

Administraţia preşedintelui Donald Trump a impus joi sancţiuni împotriva a patru judecători ai Curţii Penale Internaţionale, represalii fără precedent ca reacţie la emiterea de către tribunalul pentru crime de război a unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi la o decizie anterioară de a deschide un caz privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan, potrivit Reuters.

Vizaţi de sancţiuni sunt Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin şi Beti Hohler din Slovenia, potrivit unei declaraţii a secretarului de stat american Marco Rubio, scrie News.ro.

„În calitate de judecători ai CPI, aceste patru persoane s-au implicat activ în acţiunile ilegale şi nefondate ale Curţii Penale Internaţionale, care vizează America sau aliatul nostru apropiat, Israel. CPI este politizată şi pretinde în mod fals că are libertatea deplină de a investiga, acuza şi urmări penal cetăţeni ai Statelor Unite şi ai aliaţilor noştri”, a declarat Rubio.

CPI a condamnat această măsură, afirmând că reprezintă o tentativă de a submina independenţa unei instituţii judiciare internaţionale care oferă speranţă şi justiţie pentru milioane de victime ale unor „atrocităţi de neimaginat”.

Judecătoarele Bossa şi Ibanez Carranza fac parte din completul de judecată al CPI din 2018. În 2020, ele au fost implicate într-o decizie a camerei de apel care a permis procurorului CPI să deschidă o investigaţie oficială privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.

Din 2021, Curtea a redus prioritatea investigaţiei privind trupele americane din Afganistan şi s-a concentrat pe presupusele crime comise de guvernul afgan şi de forţele talibane.

Judecătorii CPI au emis, de asemenea, mandate de arestare pe numele lui Netanyahu, al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant şi al liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri, în noiembrie anul trecut, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în timpul conflictului din Gaza. Alapini Gansou şi Hohler au decis autorizarea mandatului de arestare împotriva lui Netanyahu şi Gallant, a declarat Rubio.

Această acţiune accentuează ostilitatea administraţiei faţă de Curte. În timpul primei administraţii Trump, în 2020, Washingtonul a impus sancţiuni împotriva fostei procuroare Fatou Bensouda şi a unuia dintre principalii săi colaboratori, din cauza activităţii Curţii legate de Afganistan.

Măsurile vin şi în urma unui vot din ianuarie în Camera Reprezentanţilor a SUA pentru sancţionarea CPI, ca protest faţă de mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu. Acţiunea a evidenţiat sprijinul puternic al republicanilor, colegii de partid ai lui Trump, pentru guvernul israelian.

Măsurile au stârnit un val de proteste în rândul apărătorilor drepturilor omului. Liz Evenson, directoarea pentru justiţie internaţională a organizaţiei Human Rights Watch, a declarat că aceste măsuri punitive reprezintă un „atac flagrant asupra statului de drept, în acelaşi timp în care preşedintele Trump încearcă să îl submineze în propria ţară.”

Sancţiunile împiedică sever capacitatea persoanelor vizate de a efectua chiar şi tranzacţii financiare de rutină, deoarece orice bănci care au legături cu Statele Unite sau care efectuează tranzacţii în dolari sunt aşteptate să respecte aceste restricţii.

Totuşi, Departamentul Trezoreriei a emis şi licenţe generale, inclusiv una care permite încheierea oricăror tranzacţii existente implicând persoanele vizate joi până pe 8 iulie, cu condiţia ca orice plată către acestea să fie făcută într-un cont blocat, cu dobândă, situat în SUA.

Noile sancţiuni vin într-un moment dificil pentru CPI, care deja este afectată de sancţiunile anterioare ale SUA împotriva procurorului său şef, Karim Khan, care luna trecută s-a retras temporar în urma unei investigaţii a Naţiunilor Unite privind comportament sexual nepotrivit.

CPI, înfiinţată în 2002, are jurisdicţie internaţională pentru a urmări penal cazurile de genocid, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război în state membre sau dacă o situaţie este semnalată de Consiliul de Securitate al ONU. Statele Unite, China, Rusia şi Israel nu sunt membri.

Editor : Ș.R.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Soţia lui Mihai Leu, dezvăluire cutremurătoare! Ce s-a întâmplat chiar înainte să moară: 'I-am zis să se...
Digi FM
Noi detalii despre accidentul în care a murit Diogo Jota. Motivul pentru care starul de la Liverpool alesese...
Pro FM
Adevărul despre zvonurile potrivit cărora Enrique Iglesias și Anna Kournikova ar urma să-și mărească familia...
Film Now
Michael Madsen, o viață între succes și suferință. S-a stins cu două dorințe neîmplinite. Prieten: „Părea un...
Adevarul
Declarațiile Chinei care i-au șocat pe oficialii UE. De ce nu dorește Beijingul o înfrângere a Rusiei în...
Newsweek
Bolojan anunţă data exactă la care va desființa pensiile speciale de 25.000 de lei. La cât ajung?
Digi FM
Edsta, românul care a cucerit America, revine în România după 24 de ani
Digi World
Adevăratul „Cod al lui da Vinci”, descifrat după 500 de ani. Un dentist a dezvăluit secretul ascuns în „Omul...
Digi Animal World
Plajele din Australia, invadate de vietăți bizare. Valul de căldură a transformat marea într-un coșmar
Film Now
Dosarul șocant în care Michael Madsen și-a acuzat soția că și-ar fi împins fiul la sinucidere a reapărut după...
UTV
Ianis și Elena Hagi, ședință foto emoționantă înainte să devină părinți. Vezi primele imagini cu burtica de...