Rusia cere oprirea expansiunii NATO în Estul Europei. Kremlinul cere negocieri cu americanii

Data actualizării: Data publicării:
Vladimir Putin la o conferință
Moscova dorește ca NATO să abandoneze toate activitățile militare, nu doar în Ucraina, dar și în restul Europei de Est, zona Caucazului și Asia Centrală. Foto: Profimedia Images

Rusia a făcut vineri publice cererile sale pentru limitarea influenței militare americane în Estul Europei și zona țărilor ex-sovietice, pe care le-a trimis către NATO și SUA și prin care cere, printre altele, ca NATO să nu mai accepte niciun membru nou în cadrul alianței și să nu mai înființeze nicio bază militară în zona frontierei sale de Vest .

Rușii cer organizarea unor discuții urgente cu Washingtonul pe tema tensiunilor dintre Moscova și Occident, care au explodat din cauza conflictului din Ucraina. Rusia consideră că propunerile sale ample sunt vitale pentru securitatea ei.

În lista de solicitări, Moscova ar dori ca NATO să abandoneze toate activitățile militare, nu doar în Ucraina, dar și în restul Europei de Est, zona Caucazului și Asia Centrală, potrivit Moscow Times.

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Rybakov, a spus că Rusia este pregătită să ia parte la discuții de urgență pe tema securității.

„Suntem gata imediat, chiar și mâine, sâmbătă, să mergem la discuții cu SUA într-o terță țară”, a spus Rybakov, adăugând că una dintre locurile de întâlnire propuse americanilor a fost Geneva.

Răspunsul Washingtonului la propunerile Moscovei

„Nu vor exista discuţii asupra securităţii europene fără aliaţii şi partenerii europeni”, a asigurat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, referindu-se la propunerile transmise Washingtonului şi prezentate public de Moscova mai devreme cu privire la încheierea unor acorduri care ar limita influenţa militară a SUA în vecinătatea Rusiei, relatează AFP şi Reuters.

„Am reuşit timp de decenii să negociem cu Rusia asupra chestiunilor de securitate. Nu există niciun motiv să nu putem continua pe această cale, dar o vom face în parteneriat şi în coordonare cu aliaţii şi partenerii europeni”, a spus Jen Psaki, în declaraţia acordată presei la bordul avionului cu care preşedintele Joe Biden se deplasează într-o scurtă vizită în Carolina de Sud.

„Nu vom face niciun compromis faţă de principiile fondatoare ale securităţii europene, în special asupra faptului că toate ţările au dreptul să decidă asupra propriului lor viitor şi politicii lor externe fără a fi supuse unei influenţe externe”, a adăugat Psaki.

Preocupate de consolidarea prezenţei militare ruseşti la frontiera ucraineană, ţările Europei de Est se tem de o eventuală înţelegere între marile puteri care ar aminti de cele mai sumbre perioade ale istoriei. Acestor ţări aflate odinioară în sfera de influenţă a Moscovei le-au dat fiori reci comentariile de săptămâna trecută ale preşedintelui american Joe Biden asupra căutării unei eventuale „înţelegeri” între marile puteri ale NATO şi Rusia.

Între timp, Casa Albă a revenit asupra acestor afirmaţii şi a insistat asupra ideii de a rămâne uniţi, după ce a primit din partea Moscovei o serie de propuneri, scrie Agerpres.

Vladimir Putin neagă existența planurilor de invazie a Ucrainei și cere garanții pentru oprirea expansiunii NATO în zona ex-sovietică

Publicarea documentelor de către ruși vine într-un moment foarte delicat pentru relațiile Rusiei cu Occidentul, în principal, din cauza conflictului din Ucraina. Liderii vestici au spus că Moscova pregătește o invazie a Ucrainei și că au trimis zeci de mii de trupe la granița dintre cele două țări.

Uniunea Europeană a respins joi inițiativa Rusiei de abloca ambițiile Kievului de a se alătura NATO și a repetat că va impune „consecințe masive și costuri severe” împotriva Rusiei, dacă Moscova decide să invadeze Ucraina.

Președintele Rusiei Vladimir Putin neagă existența vreunui plan de invazie și acuză NATO că alimentează tensiunile. De asemenea, Putin a cerut Occidentului să garanteze că alianța nord-atlantică nu se va mai extinde spre est. Un oficial rus a avertizat că Rusia este pregătită să folosească armata, dacă aceste nu primește aceste garanții.

În documentele publicate de Rusia și trimise către NATO se cere ca Moscova și alianța occidentală să coopereze pentru a „evita incidentele” nedorite din regiunea Baltică și a Mării Negre. În plus, se cere introducerea unei linii directe de telefon („hotline”) pentru comunicările de urgență.

Se mai cere și impunerea unor limite clare asupra amplasării rachetelor balistice. Rusia a cerut deja ca alianța să își retragă promisiunea de a accepta aderarea Georgiei și Ucrainei la NATO.

Citește și: Vom avea un „război cald” în Ucraina? „Putin nu vrea război, vrea să negocieze. Dar vrea acum, când NATO e încă slab pe flancul estic”

Care sunt așteptările reale ale Moscovei

„Cerințele Moscovei par să facă negocierile încă și mai dificile. Impunerea de limite în privința exercițiilor militare NATO și a desfășurării de trupe pe teritoriul membrilor NATO este aproape sigur inacceptabil pentru Washington”, a spus directorul unui institut din Washington care studiază Rusia.

„Kremlinul nu se așteaptă ca NATO să accepte propunerile, dar scopul ar putea fi altul: să ofere o bază pentru viitoare negocieri, în urma pericolului militar care amenință Ucraina și, prin extensie, Europa”, a conchis analistul.

Șeful Consiliului Rusesc de Afaceri Internaționale a explicat că există un risc real ca aceste solicitări să atragă un răspuns aspru din partea Occidentului, însă Rusia pare să fi acceptat acest risc din cauza cirucmstanțelor grave ale crizei în desfășurare.

Lista completă a cerințelor Moscovei

  • Excluderea oricărei noi extinderi a NATO, inclusiv către Ucraina;
  • Nedesfăşurarea de trupe şi arme suplimentare în afara ţărilor în care acestea erau în mai 1997 (înainte extinderii NATO către Europa de Est), cu excepţia unor cazuri speciale şi cu consimţământul Rusiei şi al statelor NATO;
  • Abandonarea oricărei activităţi militare a NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală;
  • Nedesfăşurarea de rachete cu rază scurtă şi intermediară de acţiune în amplasamente de unde pot lovi cealaltă parte şi dezafectarea oricărei infrastructuri militare deja existente pentru amplasarea unor asemenea arme;
  • Exerciţiile militare să se desfăşoare cu cel mult o brigadă într-o zonă frontalieră convenită şi să se realizeze periodic schimburi de informaţii despre exerciţiile militare;
  • Ambele părţi (Rusia de o parte, SUA şi NATO de cealaltă) să confirme că nu o consideră pe cealaltă un adversar şi să convină asupra soluţionării paşnice a tuturor disputelor şi să se abţină de la folosirea forţei;
  • Angajamentul ambelor părţi că nu vor crea condiţii care pot fi percepute de cealaltă drept o ameninţare;
  • Crearea unor linii telefonice speciale pentru contact în situaţii de urgenţă.

Editor : Raul Nețoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri