Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a declarat joi că orice formă de armistiţiu temporar în războiul cu Ucraina, care, în opinia Moscovei, ar permite trupelor să se „reorganizeze”, este „absolut inacceptabilă, deoarece va conduce exact la rezultatul opus”, relatează AFP şi Reuters.
Această respingere a unui armistiţiu temporar de către diplomaţia rusă contravine propunerii de încetare temporară a focului înaintată de Franţa, Marea Britanie şi Ucraina.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a menţionat duminică ideea unui armistiţiu iniţial de o lună „în aer, pe mare şi asupra infrastructurii energetice”. Omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a propus, de asemenea, marţi, eliberarea prizonierilor şi un armistiţiu în aer şi pe mare, ca primi paşi spre încetarea conflictului.
Însă, potrivit Moscovei, aceştia urmăresc doar să obţină un „răgaz” pentru armata ucraineană, aflată în dificultate pe front, pentru a-şi consolida capacităţile militare. „În acest scenariu, conflictul va reizbucni inevitabil”, a comentat Maria Zaharova. Purtătoarea de cuvânt a citat drept exemplu încetarea fragilă a focului care a fost în vigoare în estul Ucrainei între 2015 şi atacul rusesc din februarie 2022. A fost o perioadă care, potrivit Moscovei, a permis Kievului să îşi consolideze armata.
Preşedintele american Donald Trump cere o încetare imediată a focului şi a întors spatele aliatului său ucrainean în încercarea de a negocia cu Moscova. El a îngheţat luni ajutorul militar crucial acordat de ţara sa Kievului şi a oprit furnizarea de informaţii Kievului, generând temeri în Ucraina şi în Europa că cedează în faţa Moscovei.
Londra şi Parisul vor lucra la un acord de pace cu Ucraina şi îl vor prezenta lui Donald Trump
Volodimir Zelenski şi omologul său rus, Vladimir Putin, au dat asigurări în mai multe rânduri că sunt pregătiţi pentru negocieri de pace, sub rezerva anumitor condiţii, însă nimic nu s-a concretizat şi poziţiile lor rămân opuse. În special, Ucraina cere garanţii de securitate solide din partea aliaţilor săi, pentru a împiedica Moscova să atace din nou. Rusia, la rândul său, cere „demilitarizarea” Ucrainei, precum şi cedarea teritoriilor pe care pretinde că le-a anexat, ceea ce Kievul consideră inacceptabil.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat în weekend că Londra şi Parisul vor lucra la un acord de pace cu Ucraina şi îl vor prezenta preşedintelui american Donald Trump. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat, la rândul său, că cele două ţări propun un armistiţiu parţial de o lună între Rusia şi Ucraina.
Franţa şi Marea Britanie au declarat, de asemenea, că ar fi dispuse să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina în cazul unui acord. Moscova a respins în mod repetat ideea ca trupe din ţări NATO şi, mai nou, trupe din UE să poată juca un astfel de rol, notează sursele citate de News.ro.
„În realitate, avem de-a face cu o dorinţă deschisă de a obţine un răgaz cu orice preţ pentru regimul de la Kiev aflat în agonie, pentru forţele armate ucrainene şi pentru a preveni prăbuşirea frontului”, a comentat Maria Zaharova. Ea a declarat reporterilor că Moscova este interesată de un acord definitiv pentru a pune capăt războiului, nu de o pauză care, potrivit ei, ar ajuta Ucraina. „Sunt necesare acorduri ferme privind o soluţionare definitivă. Fără toate acestea, orice răgaz sau regrupare este absolut inacceptabilă, deoarece va duce exact la rezultatul opus”, a punctat Zaharova.
Editor : Liviu Cojan
