Ucrainenii se tem că Rusia le distruge în mod voit muzeele, bisericile și monumentele. „Vor să ne distrugă identitatea”

Data publicării:
Clădirea operei din Odesa, protejată cu saci de nisip
Clădirea operei din Odesa, protejată cu saci de nisip. Foto: Profimedia

Mulți ucraineni cred că Rusia bombardează și distruge biserici, muzee și monumente culturale pentru că încearcă astfel să „șteargă” Ucraina de pe hartă, relatează NBC News.

Muzeul de Arte Frumoase din Harkov era închis ermetic, iar muncitorii plecaseră. Era după miezul nopții, în 3 martie, la o săptămână după ce armata rusă invadase Ucraina. Muzeul cu două etaje, cu cele 25.000 de opere de artă ale sale, nu suferise nicio pagubă.

Totul s-a schimbat într-o clipă. Un obuz rusesc a explodat în apropiere, zguduind clădirea și spărgându-i toate ferestrele. Din fericire, directorul muzeului, Mîzgina Valentina, și angajații muzeului au mutat obiectele de artă într-un loc sigur.

Catedrala Adormirii din secolul al XVII-lea din Harkov nu a fost atât de norocoasă. Cu o zi înainte ca muzeul să fie lovit, forțele ruse au bombardat catedrala, în timp ce locuitorii se ascundeau înăuntru. Deși niciun civil nu a fost rănit, atacul a distrus vitraliile bisericii și a deteriorat grav unele decorațiuni.

Mîzgina a declarat pentru NBC News că muzeul nu poate fi reparat acum. „Situația din oraș este foarte, foarte dificilă”, a spus ea.

Ucraina găzduiește șapte situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar de când rușii au început invazia, cel puțin 39 de repere culturale din întreaga țară au fost deteriorate, jefuite sau distruse, potrivit Centrului de Dialog Transatlantic, o organizație nonprofit ucraineană cu sediul la Kiev.

Pe 23 martie, consiliul orașului Mariupol a confirmat prin intermediul aplicației Telegram că armata rusă a distrus Muzeul de Artă Arhip Kuinji al orașului, care adăpostea peste 2.000 de exponate și o colecție extinsă de lucrări ale unor artiști ucraineni proeminenți. Soarta operelor de artă nu este cunoscută.

Atacarea monumentelor istorice și a siturilor de patrimoniu cultural este o crimă de război, conform dreptului internațional. Dar pare să facă parte din planul Rusiei, spun unele autorități culturale.

„Vor să șteargă de pe hartă Ucraina – moștenirea noastră, istoria noastră, identitatea noastră și Ucraina ca stat independent”, a spus Irina Podoliak, fostul viceministru al culturii al Ucrainei, care a spus că armata Rusiei pare să țintească situri de patrimoniu cultural pe lângă case, spitale și școli.

Pagube colaterale sau intenționate?

Tacticile militare ale Rusiei fac greu de înțeles dacă instituțiile culturale sunt vizate în mod specific sau dacă pagubele sunt un efect secundar al atacurilor asupra populației civile. Forțele ruse au bombardat zone nemilitare de la distanțe mari, în încercarea de a demoraliza Ucraina și de a alunga civilii din orașe.

Rusia susține că invazia are ca scop salvarea etnicilor ruși și o epurare a elementelor „naziste” dintr-un teritoriu în care are legături de sânge și de familie.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-a spus diplomaților ONU, printr-un mesaj video, la 1 martie că „așa cum a subliniat în mod repetat președintele Vladimir Putin, tratăm poporul ucrainean, limba și tradițiile sale cu un respect profund”.

Dar pe 21 februarie, Putin a spus: „Nu există națiune ucraineană. Ucraina contemporană a fost creată în întregime de Rusia, de Rusia sovietică.”

Yohanan Petrovsky-Shtern, profesor de studii ebraice la Universitatea Northwestern, consideră că daunele sunt atât colaterale, cât și intenționate, dar „este mai probabil să fie distrugere deliberată”. El adaugă că autoritățile ruse au confiscat manuale de istorie ucraineană din bibliotecile din zonele ocupate și le-au ars.

„Putin este absolut convins, așa cum mulți birocrați ruși au fost în anii 1860, că limba ucraineană nu există, că poporul ucrainean nu există, că Ucraina este o non-entitate și nu poate fi niciodată suverană pentru că nu este de fapt o țară”, a adăugat profesorul.

Prin distrugerea reperelor țării, susțin unii experți, Putin va încerca să redefinească istoria și cultura Ucrainei drept rusă.

„Dacă vorbim despre politica rusă, în ultimii ani, am putea spune că președintele și guvernul rus cred că nu există cultură ucraineană și că toți sunt de fapt ruși”, a spus Igor Kojan, directorul general al Muzeului Național Andrei Sheptitski din Liov.

Această teorie face parte din justificarea lui Putin pentru războiul său, dar experții culturali ucraineni spun că este doar ficțiune.

„Este doar imaginația unei persoane bolnave”, a spus Podoliak.

În schimb, ucrainenii îi acuză pe ruși de „nazism”. Ministerul ucrainean al Apărării a postat pe Twitter pe 26 martie că rușii au „atacat și au deteriorat” Memorialul Holocaustului de la Drobițki Iar, locul unde naziștii au ucis aproximativ 15.000 de civili evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Naziștii s-au întors după exact 80 de ani,” se arăta în postare.

În timp ce muzeele, monumentele și siturile de patrimoniu ale Ucrainei sunt asediate, ucrainenii se unesc pentru a-și proteja reperele culturale. Peter Voițehovski, analist la Fundația SUA-Ucraina, o organizație non-profit, a declarat că locuitorii din Odesa au pus saci de nisip în jurul celebrei Opere din secolul al XIX-lea a orașului și în jurul statuii emblematice a fondatorului Odesei, Ducele de Richelieu. Voițehovski a spus că pentru oamenii din Odesa, statuia lui Richelieu are aceeași semnificație ca Statuia Libertății pentru americani.

„Cu istoria bogată a Ucrainei, există atât de multe locuri care sunt simboluri pentru sufletul națiunii. Dar nu poți acoperi toată țara, cu toate monumentele și bisericile ei, cu saci de nisip”, a adăugat el.

În Liov, un oraș din vestul Ucrainei care datează din 1237 și este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, muncitorii au acoperit statui istorice cu materiale de protecție, au instalat foi de metal peste vitraliile din Catedrala Latină a orașului și au dus la loc sigur icoanele din biserici.

Unul dintre cele mai importante situri de patrimoniu din Ucraina este Catedrala Sf. Sofia din Kiev. Veche de peste 1.000 de ani, această biserică cu cupolă de aur a fost cândva centrul creștinismului ortodox ucrainean și găzduiește o colecție spectaculoasă de fresce, icoane și mozaicuri. Dar un mozaic iese în evidență. O înfățișează pe Fecioara Maria pe un fundal de aur, cu mâinile ridicate spre cer.

Yuri Shevchuk, lector de limba ucraineană la Universitatea Columbia, a explicat că ucrainenii spun că acest mozaic este „Zidul indestructibil”. Legenda locală spune că atâta timp cât acest zid rămâne în picioare, Ucraina nu va pieri.

Editor : M.B.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri