De ce a renunțat Jobbik la doctrina de extremă dreapta

Pentru a-şi consolida poziţia pe scena politică ungară, formaţiunea Jobbik a intrat în campania electorală cu o doctrină schimbată. A renunţat la convingerile de extremă dreapta pentru un populism de centru. Pentru asta, toţi cei cu vederi radicale au fost excluşi din partid.

Nicușor Dan a vorbit cu Emmanuel Macron. Președintele Franței avertizează asupra amestecului Rusiei în alegerile din România

La fiecare 10 secunde, în România, o femeie este bătută de partenerul ei. Mărturia uneia dintre victime

Traseele montane, periculoase încă. Avertismentul salvamontiștilor după ce patru turiști din Belgia au rămas blocați în Bucegi

Cimitir vandalizat cu însemne naziste de trei tineri: s-au filmat și au publicat imaginile pe rețelele sociale. Ce cred polițiștii

Spitalul de stat din România care folosește jocurile video și roboții pentru tratarea pacienților cu probleme motorii

Șapte din 10 angajați mănâncă în grabă, la birou. Pericolul meselor luate în fața calculatorului

Ce spune Nicusor Dan despre dezincriminarea consumului de droguri și unde ar trebui să acționeze autoritățile

George Simion neagă ca a confirmat participarea la dezbaterea organizată de Micutzu. Mesajul audio difuzat de comediant

Efectul prăbușirii leului: mai multe medicamente ieftine ar putea fi retrase de pe piață

Mişcarea Jobbik s-ar putea dovedi una câştigătoare. Sondajele de opinie clasează partidul pe locul doi în preferinţele electoratului, cu aproximativ 16% din voturi. E drept, la mare distanţă de locul 1 pe care stă neclintit Fidesz, partidul premierului Viktor Orban.

Balazs Barabas: În ultimele luni, Jobbik s-a deplasat de la extrema dreaptă spre centru sau cel puţin aşa se prezintă. Cât de reală este această schimbare, o face din convingere liderul partidului, Gabor Vona, sau este doar tactică?

Andrea Virag, analist politic: Sunt multe discuţii despre cât de reală este această schimbare. Cred că este reală în ceea ce-l priveşte pe liderul partidului, Gabor Vona. Dar sunt membri în partid care mai au o ideologie radicală, opinii radicale, deci e un semn de întrebare. Nu e o chestiune simplă, pentru că sunt mulţi alegători care ar vrea ca Jobbik şi partidele de stânga şi liberale să coopereze în alegeri, dar nu e simplu, din cauza acestor diferenţe ideologice.

La alegerile de astăzi sunt aşteptaţi la urne 7,9 milioane de cetăţeni, care vor decide numele celor 199 de membri ai Parlamentului unicameral de la Budapesta pe baza unui sistem de vot mixt. Astfel, 106 de deputaţi vor fi aleşi prin vot uninominal în mod direct, iar ceilalţi vor fi desemnaţi pe baza votului pe liste.

Conform sondajelor de opinie, Fidesz - partidul premierului Viktor Orban - are şanse să obţină cel mult o majoritate simplă, rezultat susţinut şi de poziţia fruntaşă pe care o deţine Fidesz în sondaje.

Există însă şi posibilitatea ca opoziţia să devanseze Fidesz şi să-l facă să piardă majoritatea, creând o situaţie fără precedent de parlament suspendat.

Viktor Orban, în vârstă de 54 de ani, care şi-a început cariera ca activist liberal la sfârşitul anilor ’80, este liderul din Uniunea Europeană cu a doua cea mai lungă perioadă de guvernare, după Angela Merkel în Germania.

Formaţiunea sa politică, Fidesz, şi aliatul său social-democrat Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP) au câştigat mai bine de două treimi din parlament la ultimele două alegeri, din 2010 şi 2014.