Viktor Orban, aflat în campanie electorală, acuză opoziția unită că vrea să atragă Ungaria în războiul din Ucraina

Data publicării:
Viktor Orban la pupitru cu un grup de oameni într-o gradenă în spatele lui
Viktor Orban a vorbit în fața susținătorilor săi la un miting de campanie cu mai puțin de o lună înainte de primele alegeri în care se va confrunta cu o opoziție unită. Foto: Profimedia Images

Ungaria nu va trimite armament Ucrainei și nu se va implica în război, le-a spus Viktor Orban susținătorilor săi, marți, la un miting de campanie în care a acuzat opoziția de la Budapesta că încearcă să aducă țara în conflictul armat de la est, relatează Reuters.

Comentariile lui Orban vin în condițiile în care, în mai puțin de o lună, acesta se va confrunta, pentru prima oară de când este la putere, cu o opoziție unită formată din șase partide. Alegerile parlamentare din Ungaria urmează să aibă loc în data de 3 aprilie.

Speranțele lui Orban de a fi reales în funcția de prim-ministru al Ungariei, pe care o deține din 2010, au fost afectate de invazia rusească în Ucraina care a pus presiune adițională pe liderul de la Budapesta, cunoscut ca având relații apropiate cu Vladimir Putin.

Adresându-se unei mulțimi de zeci de mii de susținători, Orban a spus că Europa Centrală este doar o „tablă de șah” pentru marile puteri și că „dacă Ungaria nu își va susține interesele ar putea să devină o victimă ușoară a crizei”.

Rușii urmăresc interesele Rusiei, în timp ce ucrainenii urmăresc interesele Ucrainei. Nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu vor lua decizii gândindu-se la unguri și nici nu vor simți cu inimile ungurilor. Trebuie să ne susținem propriile interese.

Trebuie să rămânem în afara acestui război și, de aceea, nu vom trimite nici trupe, nici armament pe câmpul de luptă”, a spus premierul Ungariei.

Orban a mai spus că alegerea votanților în 3 aprilie „va fi între un partid care vrea pace și opoziția stângistă care se va împiedica și va intra într-un răzoi dur, lung și sângeros”.

Alegerile din aprilie sunt cele mai complicate pentru Orban de când e la putere

Alianța opoziției de la Budapesta este formată din șase partide și este condusă de Peter Marki-Zay, un primar de oraș mic. Alianța partidelor de opoziție include Coaliția Democrată, Socialiștii, liberalii și Jobbik, fostul partid de extremă-dreapta, acum de centru-dreapta. 

În stilul său caracteristic, pentru a deturna din nou atenția de la propriile sale probleme și pentru a-și energiza susținătorii conservatori, Orban a programat a programat în ziua alegerilor și un referendum pe teme LGBT, el prezentându-se ca apărător al valorilor familiei tradiționale, unul din principalele puncte ale campaniei sale electorale.

La referendum, alegătorii vor fi întrebați dacă sunt de acord cu ore de orientare sexuală în școli fără acordul părinților și dacă schimbarea sexului ar trebui „promovată” în rândul copiilor. Votanții vor fi întrebați, de asemenea, dacă conținutul media care ar putea afecta orientarea sexuală a copiilor ar trebui prezentat acestora din urmă fără nicio restricție.

În vârstă de 49 de ani, Peter Marki-Zay a intrat pe neașteptate în prim-planul politicii din Ungaria, după ce a fost ales, la sfârșitul anului trecut, candidat comun al opoziției, în ciuda faptului că alte nume, precum primarul Budapestei, erau considerate favorite.

Peter Marki-Zay se descrie drept un politician de dreapta dezamăgit de FIDESZ și până să fie desemnat principal contracandidat al lui Viktor Orban, principala lui reușita lui politică a fost, în 2018, aceea de a fi ales primar într-un oraş cu 44.000 de locuitori, Hodmezovasarhely, din sud-est, care era considerat un bastion al majorităţii de la putere.

Fost alegător al FIDESZ, partidul lui Viktor Orban, Peter Marki-Zay a trăit cinci ani în Statele Unite şi Canada şi spune că nu se mai recunoaşte în politica prim-ministrului, acuzat de corupţie şi autoritarism.

Observatorii prognozează o luptă strânsă cu Viktor Orban şi chiar Marki-Zay a recunoscut că va fi „extrem de dificil” de învins liderul suveranist, aflat la putere între 1998-2002 şi apoi fără întrerupere din 2010. Alegerile nu vor fi „nici democratice, nici libere, nici echitabile”, a avertizat Marki-Zay, dar a adăugat: „Însă şansa noastră nu a fost niciodată atât de mare în ultimul deceniu”.

Editor : Adrian Dumitru

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri