Legendele internetului. Politicienii sunt oglinda unei societăţi

Ne punem singuri limite şi de cele mai multe ori evităm să acceptăm realitatea când suntem criticaţi. Dacă nu este rău intenţionată, critica ne ajută de fapt să evoluăm. Îi analizăm negativ pe politicienii pe care tot noi îi alegem, însă nu suntem de acord că aceştia seamănă destul de mult cu noi. De ce ne supărăm în loc să învăţăm şi să ne dezvoltăm? Primim detalii de la specialistul în Neuroştiinţe, psihologul Dragoş Cîrneci.

Radu Miruță, atac la Sorin Grindeanu: Dacă vin niste analiști financiari buni, s-ar putea să vedem niște legături

Radu Burnete: „Dacă acest guvern reușește să stabilizeze finanțele publice, anul viitor economia românească va începe să-și revină”

Radu Burnete: Să fim onești. Românii își doresc multe servicii publice, cu o fiscalitate redusă. Nu le poți avea pe amândouă

Ionuț Dumitru, despre pachetul de măsuri pentru companiile de stat 

Cum răspunde Piedone la acuzațiile DNA: „Nu ascund că proprietarul hotelului din Sinaia e prietenul meu de ani de zile”

Viața profesională a românilor, cea mai scurtă din UE. Cum explică specialiștii dorința de pensionare timpurie

Vacanță la cules de roșii, în solariile liceelor agricole. Ce profit anual ajung să obțină școlile din vânzarea propriilor legume

Vârf de sezon pe litoral. Cât costă o zi de plajă la Eforie Nord, în cursul săptămânii

Tragedie aviatică cu repetiție. Povestea pilotului care a murit după ce, în aceeași zi, supraviețuise unei alte prăbușiri

Psihicul uman are o evoluţie lentă

Evoluția umană s-a făcut mai mult la exterior, în termeni tehnologici. La nivelul psihicului schimbările sunt dificile, pentru că fiecare individ înseamnă o sumă de structuri interioare, experiențe, relații sociale și așa mai departe. Să ai un IQ-ul mare a fost mult timp un criteriu de bază pentru obținerea unor poziții de conducere, dar se dovedește că nu este suficient. Lumea s-a schimbat și dacă doar să deținem informații despre ceva și putem executa niște proceduri suntem de fapt limitați.

Dragoș Cîrneci, psiholog specialist în neuroștiințe: La ora actuală, mai mult se pune accentul pe ceea ce se cheamă funcții executive, nu pe inteligență. Funcția executivă practic încadrează și partea asta de gândire critică și IQ, între ghilimele, dar o leagă și de autocontrol, de capacitatea de a trece peste ce îți vine ție să faci și să faci ceea ce este corect, ceea ce se cere, ce este congruent cu un context, cu o regulă.

Cum ne dezvoltăm gândirea critică

Cei mai mulți oameni se împotrivesc ideii că poate fi ceva în neregulă cu felul în care gândesc, iar cei cu cele mai slabe abilități de gândire tind să fie cei mai rezistenți. Ca să dezvoltăm gândire critică, este nevoie să recunoaștem că nu o avem și că trebuie să o învățăm.

Alin Mituța, europarlamentar Reper: În comunism am fost învățați să învățăm pe de rost, chiar și după comunism a continuat și continuă și acum în parte, abordarea asta de a învăța pur și simplu pe de rost anumite lucruri și a nu-ți pune întrebări, a nu-ți folosi creativitatea, a nu-ți pune mintea la contribuție, cum s-ar zice. Și asta evident că nu ajută absolut deloc oamenii să fie raționali în alegerile pe care le fac. Și asta se aplică mai ales în politică. Pentru că dacă nu știu, atunci când mergem la doctor sau atunci când ne ducem copilul la școală, încercați să găsim cel mai bun doctor, încercând să găsim cel mai bun profesor la care se duce copiilor. În schimb, când mergem la vot, nu căutăm cel mai competent politician. Căutăm politicianul care ne place, pentru că l-am auzit la televizor zicându-o unuia cumva. Sau căutăm politicianul care urlă mai tare.