Nobelul pentru Fizică merge în Marea Britanie pentru descoperirea ''formelor stranii ale materiei''

Data actualizării: Data publicării:
fizicienii care au luat nobel

Trei fizicieni, David Thouless, Duncan Haldane și Michael Kostelitz, au fost laureați cu premiul Nobel pentru descoperirile teoretice în domeniul „tranziţiilor de fază topologice şi a fazelor topologice ale materiei”, a anunțat Academia Regală Suedeză de Științe. Cei trei fizicieni au descoperit comportamente neobișnuite ale materiei solide și apoi au gândit calculele matematice care explică aceste proprietăți „ciudate”. Descoperirile au pavat drumul pentru a crea materiale noi cu proprietăți deosebite, relatează The Guardian.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Premiul Nobel pentru fizică pe 2016 a fost împărţit astfel: jumătate pentru David J. Thouless şi jumătate pentru F. Duncan M. Haldane şi J. Michael Kosterlitz. 

Pe lângă prestigiu, câştigătorii vor primi şi un premiu în bani de opt milioane de coroane suedeze, adică peste 830.000 de euro.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Din 1901 şi până acum, au fost 201 laureaţi ai premiului Nobel pentru fizică. Printre cei mai cunoscuţi se numără Albert Einstein şi Marie Curie.

Pe parcursul acestei săptămâni vor fi anunțați laureații la premiul Nobel pentru domeniile Medicină, Fizică, Chimie, Pace, Economie şi Literatură. 

De altfel, laureatul premiului Nobel pentru Medicină a fost anunțat luni. Yoshinori Ohsumi, profesor la Institutul Tehnologic din Tokyo, a primit această distincție pentru descoperirile sale în domeniul mecanismelor autofagiei.

Cum a început decernarea premiilor

Măreţia lui Alfred Nobel consta în abilitatea de a combina inteligenţa omului de ştiinţă cu cea a inventatorului, a celui care vede în viitor. Nobel a fost interesat de problemele societăţii, de literatură, el a scris poezie şi teatru, iar premiul pe care l-a instituit a devenit o extensie şi o împlinire a intereselor sale de-o viaţă, scrie News.ro.

Pe 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel semnează al treilea şi ultimul său testament la clubul suedez-norvegian din Paris. Când a fost deschis şi citit după moartea sa, testamentul a creat o mare controversă atât în Suedia, cât şi în toată lumea, mai ales că Nobel lăsase mult din averea sa unui premiu. Familia s-a opus atunci.

Conform actului, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, în zilele noastre înseamnă 1,702 milioane de coroane suedeze, adică 265 de milioane de dolari, au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite „celor care, pe parcursul anului precedent, au făcut omenirii cele mai mari servicii”, scrie nobelprize.org.

Potrivit testamentului, premiul va fi împărţit în cinci părţi egale: „Prima parte va fi distribuită autorului descoperirii sau invenţiei celei mai importante în domeniul fizicii; a doua, autorului sau descoperirii celei mai importante în chimie; a treia, autorului descoperirii celei mai importante în domeniul fiziologiei sau medicinei; a patra parte, autorului celei mai remarcabile opere literare cu o tendinţă idealistă; a cincea, personalităţii care a acţionat cel mai bine pentru apropierea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.

Savantul suedez a mai specificat în testament cine urma să acorde premiile. Din 1901, acordarea premiilor Nobel se bazează pe un sistem de nominalizări, coordonat de patru instituţii. Astfel, Academia Suedeză acordă premiul pentru Literatură, Institutul Karolinska pe cel pentru Medicină, Academia Regală suedeză pentru Ştiinţe se ocupă de premiile pentru Fizică şi Chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian oferă premiul pentru Pace.

În testamentul său, Alfred Nobel a menţionat că o parte din averea sa să fie oferită „persoanei care a făcut cea mai importantă descoperire în domeniul psihologiei sau medicinei”.

Primele premii Nobel au fost acordate prima dată la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau într-o medalie, o diplomă şi o sumă, care la început a fost în valoare de câteva zeci de mii de dolari, iar apoi a crescut la zece milioane de coroane suedeze (SEK). În iunie 2012, Fundaţia Nobel a decis să reducă suma de bani la 8 milioane coroane suedeze, adică 800.000 de euro, pentru fiecare domeniu. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri