BUSINESS CLUB. O idee de milioane nu garantează succesul în afaceri

Două mașini au rupt gardul bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu

Fraţii Tate s-au întors în România

Mărturia unui tânăr din Timiș condamnat la 3 ani de închisoare pentru trafic de droguri

Disperare printre ciobani cu o lună înainte de Paște, după ce exportul din România a fost interzis în UE

Caz de sclavie într-un aprozar din Cluj-Napoca. Proprietarii, arestați pentru trafic de persoane

Polițist din Dolj, cercetat disciplinar după ce a devenit agresiv cu un martor care filma intervenția autorităților la un accident

Adolescent bătut și umilit de un alt minor, în Cluj. Mai mulți martori au asistat fără să intervină

Scandal la biserica din Oradea unde slujește Ciprian Mega. Poliția a intervenit după ce preotul s-a opus înlocuirii sale

Peștii din Marea Neagră, în pericol din cauza pesticidelor din agricultură. Rezultatul șocant al cercetătorilor

La începutul anului mini-drona Zano era vedeta platformei Kickstarter. A atras donaţii de 3,4 milioane de dolari de la micii investitori impresionaţi de idee.

„Ce-ar fi dacă ai putea să surprinzi imaginea de ansamblu din mai multe unghiuri? I-ai permite creativităţii să atingă noi culmi. Ai dezlănţui adevăratul potenţial. Imagini aeriene uluitoare, înregistrări video şi panorame descărcate direct în telefonul tău”, se arăta în videoclipul de prezentare al dronei.

Însă luna aceasta tânăra companie care a conceput drona a dat faliment. Deşi avea 15.000 de comenzi pentru Zano nu a putut să onoreze decât 600, scrie publicaţia britanică The Telegraph. Ideea populară şi milioanele de dolari primite nu au fost de ajuns.

Iar eşecul dronei Zano nu este singular. Un studiu realizat în cadrul şcolii de afaceri Wharton arată că 75% dintre prototipurile care primesc finanţare prin platformele de crowdfunding, precum Kickstarter sau Indiegogo, sunt produse cu întârziere sau nu mai apucă să fie produse deloc. Mulţi antreprenori se împotmolesc în procesul de fabricaţie. Nu au experienţă în găsirea de furnizori pentru componentele de care au nevoie sau descoperă prea târziu erori de proiectare. Foarte mulţi bani sunt cheltuiţi astfel degeaba. Dacă în 2012 antreprenorii care au căutat finanţare pe platformele de crowdfunding au primit 2,7 miliarde de dolari, anul acesta suma totală este de aproape 13 ori mai mare.

Pentru micii finanţatori eşecul proiectelor pe care le susţin nu înseamnă nimic. Ei doar donează banii şi nu primesc acţiuni în schimbul lor. Chiar şi aşa, Kickstarter şi Indiegogo încearcă să reducă risipa de fonduri. Vor să ducă la nivelul următor conceptul de crowdfunding. Au început să îi ajute pe antreprenori să îşi dezvolte afacerile. Cea mai simplă soluţie este să îi pună în contact cu marile companii. De exemplu, lanţul american de hipermarketuri Target a creat într-unul din magazinele sale un stand pentru produsele care au primit finanţare pe Indiegogo. Iar în Marea Britanie, Amazon le oferă antreprenorilor consultanţă despre producţie, logistică şi vânzări. Marile corporaţii ajută în acest fel dezvoltarea unor afaceri pe care le-ar putea prelua la un moment dat. În plus, giganţii IT vor să susţină ideea de crowdfunding. Chiar dacă au miliarde de dolari la dispoziţie pentru cercetare şi dezvoltare, marile companii încearcă uneori să atragă donaţii pentru realizarea unor produse neconvenţionale.