Curentul de la soare și vânt, rentabil pentru ferme

J.D. Vance sare în apărarea lui Marine Le Pen: „Aceasta nu este democrație”

Tarifele impuse de Trump unui teritoriu locuit doar de pinguini au stârnit glume online

Vreme extremă în Spania: trei morți și mai mulți răniți în urma furtunii Nuria care a lovit sudul țării

Un sfert dintre femeile însărcinate din România nu merg la controalele medicale. Avertismentul medicilor

Generația Z și pretențiile din viața profesională. Unu din patru tineri nu lucrează

Românii dorm tot mai prost. Numărul pacienților diagnosticați cu apnee în somn a crescut alarmant

Dizidentul rus Gari Kasparov: Văd clar semnele putinizării Americii. Nici în cele mai negre coșmaruri nu mi-aș fi imaginat

Emisarul lui Ciolacu, Dragoș Sprînceană, a avut postări în sprijinul lui Călin Georgescu

Arsenalul lui Horațiu Potra, prezentat de Poliția Română. Ce arme au ridicat anchetatorii în urma perchezițiilor

Florin Cojocaru a cumpărat cu 60 de mii de euro un sistem de panouri fotovoltaice şi două turbine eoliene care urmează să fie ridicate. Instalaţia va asigura funcţionarea sistemului de irigaţii, dar şi a viitoarei fabrici de procesare de legume. Omul de afaceri, care cultivă legume pe patru hectare într-o comună din Călăraşi, consideră că investiţia a recuperat-o deja, pentru că aproape la fel de mult l-ar fi costat racordarea la sistemul tradiţional.

„Ele sunt dimensionate pentru a asigura curent pentru o centrală termică pe aburi, care va fi folosită şi la procesare, pentru trei camere de refrigerare, pentru motoare și ventilatoarele din solarii. Puterea maximă de 23 de kilowați nu e mică”, spune Florin Cojocaru.

Energia produsă suplimentar este stocată în baterii pe care le poate folosi atunci când panourile fotovoltaice nu asigură integral consumul fermei. Dacă se va conecta la sistemul energetic centralizat va putea livra în reţea energia produsă în plus. O fac deja alţi români care au instalat sisteme a căror producţie de energie depăşeşte necesarul pentru alimentarea becurilor şi a instalaţiilor electrice.

Lucian Popescu, producător de energie regenerabilă spune că „surplusul, aproximativ 1,5 MWh se duce în reţeaua naţională, asta înseamnă 1.500 de euro câştigaţi în fiecare an.”

„Cei care se gândesc să investească în astfel de panouri ar trebui să aibă cel puțin 10 mii de euro cu gândul că vor demara investiția și că o vor recupera în trei ani și jumătate”, explică Sorin Elisei, consultant în energie.

Dacă legea s-ar schimba, afacerea ar putea fi şi mai atractivă, spun consultanţii. Numărul românilor care ar livra energie în reţeaua naţională ar creşte dacă certificatele verzi pe care le primesc ar fi înlocuite cu tarife stabilite de stat.

„Schema care se propune şi este în dezbatere de un an de zile prespune un preţ fix pentru un utilizator înlocuind practic sistemul certificatelor verzi cu un preţ fix al energiei, din ce ştiu eu, se vorbește de 400 de lei pe Mwh”, mai spune Sorin Elisei.

În sudul Capitalei, un dezvoltator construieşte 15 blocuri care vor avea panouri fotovoltaice proprii. Energia produsă va acoperi jumătate din consumul spaţiilor comune.