METEOPEDIA. Smogul şi ploile acide

Tanczos Barna: Execuția bugetară pe primele două luni și sumele raportate arată o creștere de chiar 23% față de februarie 2024

Rafila, deranjat de întrebările Digi24 despre problemele de la „Marius Nasta”: „Aveți o aplecare personală legată de acest subiect”

Români, suspectați de fraudarea sistemului britanic de împrumuturi universitare cu sute de milioane de lire sterline

Paște în Maramureș. Cum se pregătesc proprietarii pensiunilor din Breb pentru turiștii care le vor trece pragul

Una dintre cele mai vechi clădiri din vestul țării a fost restaurată. Cum arată azi conacul familiei Mocioni

România, magnet pentru turiștii străini. Care este destinația preferată de iarnă a celor care ne vizitează țara

Spectacolul primăverii în orașul de pe malul râului Bega. A înflorit „Tunelul Iubirii” din Timișoara

Tinerii care proiectează viitorul. Cum funcționează psihologul AI sau șapca destinată nevăzătorilor

Monument unic descoperit în Constanța, inclus după 37 de ani în circuitul turistic

Atât de mare este factorul distructiv al intervenţiei omului asupra naturii, încât a dus la apariţia unor fenomene meteorologice noi.

În anul 1943, în districtul Los Angeles din Statele Unite ale Americii s-a observat apariţia unei pâcle alburii, care provoacă usturimi la ochi. Fenomenul a persistat aproape 20 de ani, până în 1962.

Autorităţile au pus totul pe seama poluării urbane a aerului, cunoscută sub denumirea de smog.

Smogul este un amestec de monoxid de carbon şi compuşi organici, rezultaţi din combustia incompletă a gazelor. Razele solare fac oxizii de azot şi hidrocarburile să se combine şi să condenseze sub formă de picături, ceea ce formează o ceaţă vizibilă şi pătrunzătoare. Practic, oxigenul este transformat în ozon, un agent chimic care erodează cauciucul, usucă plantele şi irită plămânii. Smogul a fost principalul vinovat al catastrofei londoneze din 1952, când au murit 4000 de oameni în 5 zile.

Nu de multe ori, poluanţii ce se adună în atmosferă intră în contact cu picăturile de apă, formate din nori, şi astfel apare ploaia acidă.

Aceasta, la rândul ei cade peste lacuri, păduri şi pământ şi poate duce la distrugerea unor întregi ecosisteme, inclusiv a sănătăţii umane. Regiunile cele mai afectate de pe glob sunt cele aflate în apropierea zonelor puternic industrializate, cum ar fi Europa, estul Statelor Unite şi al Canadei. Specialiştii nu sunt deloc optimişti nici pentru deceniile viitoare, când odată cu creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră şi temperatura globala va creşte de la unu până la 5 grade. Prin urmare fenomenele meteo extreme, precum seceta, valuri de caldură, incendii, inundaţii şi furtuni vor fi mai frecvente şi mai intense, cu efecte dezastruoase pentru viaţa acvatică şi terestră.