Peștera Coiba Mare, explorată de străini

Spitalele din PNRR riscă să rămână doar șantiere. Toate ar trebui finalizate anul viitor

Fiica lui Ioan Crișan, afaceristul arădean asasinat în 2021, și-a rupt brățara de monitorizare

Incendiu puternic la o școală din Galați. Autoritățile suspectează că focul a fost pus intenționat

Elevul din București acuzat că a trimis sute de amenințări cu bombă în SUA, din nou în fața instanței

Cine este bărbatul atacat de urs, duminică seara, la Predeal: victima este în stare gravă la spital

Cursuri gratuite de grădinărit predate pasionaților într-o universitate de stat din țară. Ce spun cei care s-au înscris deja

Primii pași în aeronautică, încă de pe băncile școlii. Cum arată orele de practică plătită, unde elevii învață să repare avioane

Centrale termice date uitării, focare de infecție în marile orașe. Soluția găsită de o primărie din nordul țării

Bani de la UE pentru exploatarea de minerale rare. Statul vrea să redeschidă mina de grafit din Gorj

Cei doi scafandri finlandezi au intrat pentru prima dată în Peştera Coiba Mare din Parcul Natural Apuseni anul trecut, chemaţi de specialiştii români. Zona este una greu accesibilă, ascunde un lac de peste 90 de metri adâncime, iar lungimea galeriilor depăşeşte patru kilometri.

În lipsa unor echipamente performante, niciun cercetător român nu s-a încumetat să exploreze lacul din interior. În urmă cu o săptămână, cei doi străini s-au întors la Coiba Mare şi au adus cu ei şi tehnică specială.

„Anul trecut când am venit în această zonă, ne-am scufundat în trei peşteri, una a fost Coiba Mare şi am extins explorarea în Coiba Mare de la 20 de metri la 93 de metri, ceea ce o face să fie cea mai adâncă peşteră din România”, povestește Sami Pakkarinen, scafandru.

Scafandrii străini au adus cu ei echipamente de zeci de mii de euro care le permit să stea sub apă mai multe ore, timp în care filmează tot ce văd.

Călin Drăgan, scafandru, spune că „singurul obstacol major e în momentul acesta o cascadă de şapte metri, şi la finalul peşterii este un lac care a fost numit "Lacul morţii" datorită acumulărilor mari de buşteni care plutesc pe mai multe straturi în acel lac.”

„Pentru că natura este atât de bogată, intrarea în peşteră este greoaie şi chiar ai nevoie de condiţii perfecte ca să faci o scufundare în peşteră aici”, explică Sami Pakkarinen.

Cei doi străini vor mai rămâne în ţara noastră câteva zile, până îşi vor duce misiunea la bun sfârşit. Relieful din Parcul Natural Apuseni atrage anual exploratori de peste hotare.

Alin Moş, directorul Parcului Natural Apuseni spune că „datorită faimei pe care şi-a câştigat-o de-a lungul timpului această zonă, tocmai datorită rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în zonele de carst, în prezent din ce în ce mai mulţi cercetători străini sunt interesaţi de studiul acestei zone.”

Parcul Natural Apuseni se întinde pe teritoriul judeţelor Bihor, Alba şi Cluj şi este vizitat anual de zeci de mii de turişti.