Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Aceste imagini, realizate cu ajutorul telescopului NuSTAR cu raze X, lansat de NASA în 2012, au permis alcătuirea hărţii undelor de şoc care au condus probabil la moartea unei stele, în 1671, pentru a da naştere supernovei Cassiopeia - care se află la o distanţă de 11.000 de ani-lumină de Terra.
Resturile acestei stele au fost fotografiate în trecut de numeroase telescoape, optice, în infraroşu şi cu raze X, însă aceste ultime imagini sunt fără precedent, explică autorii studiului, publicat în revista britanică Nature.
Imaginile au dezvăluit modul în care resturile stelare intră în coliziune, în unda de şoc, cu gazul şi praful stelar din vecinătate, încălzindu-se în acest proces.
Telescopul NuSTAR a putut astfel să recreeze prima hartă a emisiilor de raze X cu energie ridicată provenind de la materialele create chiar în centrul stelei care explodează, au precizat ei. Energia eliberată împinge straturile exterioare ale stelei, iar resturile stelare sunt proiectate peste tot în Univers cu o viteză de peste 5.000 de kilometri pe secundă.
„Aceste imagini reprezintă una dintre cele mai importante descoperiri din domeniul astrofizicii din ultimele decenii”, consideră Steven Boggs, profesor de fizică la Universitatea Berkeley din California, unul dintre autorii studiului.
Datele obţinute îi vor ajuta pe astronomi să elaboreze modele computerizate în trei dimensiuni pentru a prezenta explozia stelei şi îi vor ajuta să înţeleagă mai bine unele dintre caracteristicile misterioase ale supernovelor.
"Supernovele produc şi aruncă în cosmos cea mai mare parte a elementelor care sunt importante pentru viaţa pe care o cunoaştem noi", a declarat Alex Filippenko, profesor de astronomie la Universitatea Berkeley, care nu a participat însă la acest studiu.
"Inţelegerea mecanismului ce explică explozia unei stele este fundamentală în încercarea noastră de a afla de unde venim şi ne ajută să ajungem până la originea tuturor materialelor care ne încojoară, precum carbonu, fierul, calciul", a declarat Brian Grefenstette, cercetător la California Institute of Technology.
"De fapt, suntem făcuţi din praful de stele", a adăugat el.
După explozia stelei care a dus la apariţia supernovei Cassiopeia, în urmă cu 343 de ani, resturile sale s-au dispersat pe o distanţă de aproximativ 10 ani-lumină în cosmos, amplificând caracteristicile acestui cataclism stelar, care a putut fi observat de pe Terra.
