Motivele pentru care Dragnea a dat în judecată Înalta Curte
Liviu Dragnea acuză instanţa supremă de exces de putere şi de încălcarea Constituţiei. Liderul PSD a dat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în judecată şi cere suspendarea, iar ulterior anularea hotărârii prin care s-a menţinut compunerea completurilor de 5 judecători. Asta în contextul în care, în iulie, a intrat în vigoare o lege care prevede că, la începutul fiecărui an, sunt traşi la sorţi toţi judecătorii, fără excepţia celor din conducere, așa cum a procedat curtea până acum. Liderul PSD e judecat în ultimă instanţă de un astfel de complet, în dosarul în care a contestat condamnarea la 3 ani şi 6 luni de închisoare.
Plângerea depusă de Liviu Dragnea la Curtea de Apel Bucureşti este îndreptată împotriva curţii supreme şi a Colegiului său de conducere.
„M-am adresat pârâtelor cu o plângere prealabilă, privind revocarea hotărârii Colegiului numărul 89, deoarece este un act administrativ emis cu exces de putere. Deoarece pârâtele nu au dat curs solicitării, am recurs la prezenta acțiune, în vederea restabilirii legalității prin anularea acesteia și obligarea pârâtelor să se conformeze prevederilor legale în privința compunerii completurilor de judecată de 5 judecători în materie penală”, se arată în cererea depusă de Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea acuză conducerea curţii supreme că a anihilat voinţa Parlamentului, neaplicând legea intrată în vigoare în vară. Ba chiar hotărârea ar afecta independența justiției, susține liderul social-democrat.
„Pârâtele și-au asumat aplicarea selectivă a dispozițiilor legii privind organizarea judiciară, cu consecința periclitării situației juridice a proceselor înregistrate după data de 23 iulie 2018 pe rolul completurilor de 5 judecători în materie penală, printr-o apreciere discreționară, străină componentei de legalitate ce se subsumează dreptului la un proces echitabil”, se arată în cerere.
Problema judecătorilor care vor decide, definitiv, în dosarul lui Liviu Dragnea a ajuns și pe masa Curții Constituționale. Guvernul acuză curtea supremă că a intrat în conflict cu Parlamentul, motivul fiind același - conducerea Curții nu ar fi aplicat legea. Numai că, în documentele trimise la CCR, Executivul susține că, de fapt, ÎCCJ ar fi încălcat Constituția în ultimii patru ani, deoarece ar fi interpretat greșit în tot acest timp legea care stabilește compunerea completurilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
