Exclusiv 100 de zile până la alegerile europene. Ce șanse de victorie au extremiștii și cum luptă Bruxelles-ul împotriva dezinformării
Mai sunt 100 de zile până la alegerile europene şi se accelerează mesajele care încurajează cetăţenii să meargă să voteze. Pe 9 iunie se decide dacă Europa va fi condusă în continuare de forţele democratice sau va fi mai influenţată de cele extremiste, care vor mai puţine libertăţi. Jurnalista Cristina Cileacu a discutat despre importanța acestor alegeri, la Pașaport Diplomatic, cu Stephen Clark, directorul Birourilor de Legătură al Parlamentului European.
Cristina Cileacu: Stephen Clark, directorul Biroului de Legătură al Parlamentului European, bine aţi venit la Pașaport diplomatic.
Stephen Clark: Mulțumesc și mă bucur să fiu aici.
Alegătorii, mai implicaţi pentru UE
Cristina Cileacu: 1 martie este data la care începe numărarea pentru cele 100 de zile până la alegerile europene. Să sperăm că toată lumea va merge să voteze. Aţi fost responsabil pentru campania din 2014 și 2019. Ce credeţi că se va întâmpla anul acesta?
Stephen Clark: Cât aș vrea să am o bilă de cristal. Aș putea spune că ceea ce am văzut la ultimele două rânduri de alegeri, în special ultima dată, a fost o creștere, o creștere semnificativă a prezenței la vot. Cred că poate că asta s-a datorat în parte campaniei noastre, dar cred că este și un semn al vremurilor. Cred că este o recunoaștere de către alegători în general că acestea sunt alegeri importante, ele contează, fac diferența. Și motivul din spatele acestui lucru, cred, este că marile povești ale vremurilor noastre sunt povești care trebuie tratate la nivel european. Deci, dacă vă gândiți la ceea ce vedeți la știri, evident agresiunea rusă în Ucraina, clima, toate problemele legate de climă, criza costului vieții, migrația, toate aceste probleme sunt lucruri care depășesc ceea ce poate gestiona un singur stat membru. Este relativ ușor pentru oameni, să înțeleagă că trebuie să gândim mai european în zilele noastre și începe să devină mai natural pentru oameni să facă asta. Poate, de asemenea, cred că anul acesta, 2024, presa vorbește mult despre faptul că acesta este anul super electoral. Jumătate din umanitate va vota și așa mai departe.
Cristina Cileacu: Este un an super electoral.
Stephen Clark: Exact. Este un fel de narațiune care îi face pe oameni să spună, bine, nu exagerez asta, dar îi face pe oameni interesați și chiar ușor entuziasmați de ideea democrației și a votului și poate să se uite la perspectiva mai largă, gândindu-se la cât de important este să menținem acele sisteme, să apărăm sistemul democratic împotriva altor sisteme, care probabil prosperă, aș putea spune, în lume în acest moment. Deci, este ceva de apărat aici, este ceva în joc.
Lupta democraţiei cu dezinformarea
Cristina Cileacu: Dar credeți că, acest mesaj foarte optimist pe care tocmai îl explicați, că oamenilor le pasă mai mult de democrație sau ar trebui să le pese mai mult de democrație, este cu adevărat înțeles? Pentru că dacă ne uităm cu adevărat la realități, la sondaje, la realitățile unor țări care au votat deja, există multă dezinformare implicată în această campanie. Dezinformarea implicată în campaniile electorale nu este nimic nou. Dar când vine vorba de politicile de la Bruxelles, de ceea ce face Uniunea Europeană, mesajul nu ajunge cu adevărat la oameni. Adică, Bruxelles-ul este încă văzut ca un fel de dictatură.
Stephen Clark: Nu cred că există astă viziune a Bruxelles-ului ca dictatură și...
Cristina Cileacu: ...este în România.
Stephen Clark: Poate că sunt părți ale societății care văd lucrurile așa. Și sunt de acord că mesajul pozitiv pe care l-am transmis despre participare este de fapt, în multe sensuri, atribuit unor lucruri destul de rele care se întâmplă în lume. Primul rău pe care l-am menționat a fost agresiunea rusă în Ucraina. Deci, acest lucru nu este un lucru bun. Este ceva ce ne-am dori să nu se fi întâmplat niciodată. Dar este ceva care concentrează mintea oamenilor asupra rolului Europei și asupra importanței Europei. De asemenea, dezinformarea, vreau să spun, și lucrurile pe care le naște, cum ar fi o creștere a extremismului și a extremismului politic, și a atitudinilor precum cele pe care le-ați menționat, toate acestea au creat un interes în Europa. Cred că este momentul pentru alții, nu extremiștii, să profite de ocazie ca să vorbească despre Europa într-un mod diferit, într-un mod mai moderat și mai rezonabil, dar nu numai într-un mod moderat şi rezonabil, ci și într-un mod mai pasional. Cred că acest lucru este important. Cred că ați menționat dezinformarea, ea este acolo, există...
Cristina Cileacu: Dintotdeauna, nu este ceva nou.
Bruxelles, "vinovatul de serviciu"
Stephen Clark: Ar trebui să spun că a existat dintotdeauna, dar instrumentele și mecanismele prin care se poate răspândi sunt acum mult mai sofisticate. Și Bruxelles, dacă doriți să folosiți acest cuvânt ca metaforă, faptul că merită ca oamenii să atace Bruxelles-ul, cred, este, de asemenea, un semn al faptului că, da, nivelul european a devenit mult mai important și vizibil important, astfel încât actorii, atât din interiorul, cât și din afara Uniunii Europene, să aibă un interes în propagarea dezinformării cu privire la Bruxelles. Acesta nu este un superstat. Nu este o dictatură. Uneori este o organizație destul de lentă, bazată pe compromisuri, care are multe provocări în fața ei. Este o organizație compusă din politicieni de la nivel local, la nivel regional, la nivel național și la nivel european. Toate aceste lucruri se reunesc. Asta o face atât de complicată. Este dificil de înțeles. Și acesta este unul dintre motivele pentru care este vulnerabilă la acest tip de dezinformare. Acum, treaba noastră ca, comunicatori este să încercăm să trecem peste asta cumva. Și una dintre modalitățile de a face acest lucru nu este întotdeauna să fie exclusiv raționali, adică, trebuie să fim raționali, dar exclusiv raționali să vorbim doar despre beneficiile și mijloacele, motivele pentru Europa la nivel rațional, dar și la un nivel mai emoțional, pentru că așa funcționează și marea parte a dezinformării. Este vorba despre identitate. Este vorba despre exploatarea fricilor oamenilor, poate a prejudecăților lor și așa mai departe. Trebuie să lucrăm la un nivel de conținut emoțional, să ne conectăm cu oamenii, să îi ajutăm să înțeleagă că se pot identifica şi ca europeni. Deci cred că avem multă treabă în față, dar nu este imposibil. Și nu cred că nu aș caracteriza lucrurile la fel de rău cum ai spus. Sunt părţi ale societăţii care sunt foarte antagoniste faţă de Uniunea Europeană şi instituţiile sale. Și sunt și alte părți care sunt exact opusul. Și dacă vă uitați la cifrele sondajelor, dacă intrați în genul de abordare pe care ați putea numi cea mai științifică abordare a opiniei publice, veți vedea că în întreaga Europă este încă o majoritate uriașă de oameni care favorizează Uniunea Europeană, care favorizează faptul că țara lor aparține Uniunii Europene. În unele locuri acest număr a scăzut, în unele locuri a crescut. Este interesant să vedem că Brexitul a produs o creștere a acestor numere în multe locuri. Dar acesta sunt răsturnările politicii, așa funcționează. Din punctul nostru de vedere, al comunicatorilor instituționali, ceea ce spunem este că nu există o direcție anume în care Europa trebuie să meargă. Nu avem răspunsuri politice de propus. Dar ceea ce spunem este că există un sistem, există un sistem democratic, există o democrație europeană. Dacă ne implicăm bine în acea democrație și toată lumea face asta, o putem face să meargă acolo unde vrem să meargă.
Tinerii, într-o "relaţie" cu internetul
Cristina Cileacu: Generațiile mai tinere și tinerii sunt, de obicei, țintele dezinformării, pentru că ei sunt cei care folosesc majoritatea platformelor de socializare. În același timp, acest mesaj care vine de la Uniunea Europeană nu ajunge cu adevărat la ei. Ei încă consideră că Bruxelles-ul este plictisitor, politica europeană este greu de înţeles. Cum ajungeți la ei?
Stephen Clark: Evident că avem un mare interes să vorbim cu tinerii și sunt multe motive pentru asta. În primul rând, tinerii tind să fie foarte motivați. Ei cred în cauze politice. Au lucruri pe care vor să le schimbe în lume. Ei sunt îngrijorați. Cred că, de fapt, avem o generație destul de activă din punct de vedere politic, care este adesea deconectată, nu doar de Bruxelles sau de politica europeană, ci de ceea ce ați putea numi politica tradițională a puterii de partid în general, care este percepută adesea ca ceva pentru persoanele în vârstă sau ceva destul de tehnic și poate lent și bazat pe compromis și așa mai departe. Ceea ce, după cum spuneți, poate fi văzut ca un pic plictisitor. Ce facem cu tinerii este să încercăm să le explicăm, prin diferite canale, și putem vorbi despre asta, despre motivul pentru care este important pentru ei să se angajeze în acest tip de politică. Pentru că așa îți faci vocea auzită. Și este posibil. Și ce am văzut de fapt la ultimele alegeri europene este ce am spus, că prezența la vot a crescut. A urcat cu opt puncte. Dar în rândul tinerilor a crescut cu 14 puncte. Deci, proporțional, a fost o creștere mai mare a tinerilor care urmau să voteze, decât în general. Și cred că asta a fost o reflectare a recunoașterii de către mulți tineri, care încă nu reprezintă majoritatea tinerilor, despre importanța participării politice. Și cred că mobilizarea lor ultima dată a avut în mare parte legătură cu o amenințare percepută, că erau mulți oameni care contestau ideea de Europa și, prin urmare, contestă ideea oportunităților pe care tinerii le primesc din Europa. Și cred că unul dintre mesajele noastre mai ușoare este că pentru tineri, Europa oferă multe oportunități, care pot dispărea destul de ușor. Și spun că, în calitate de britanic și privind țara mea natală, nu pot decât să regret pierderea oportunităților pentru mulți tineri britanici, când mă refer la muncă, călătorii, studii, trăitul în străinătate şi tot felul de alte lucruri.
Optimism la votul pentru Europa
Cristina Cileacu: Aţi spus că au mers la vot în 2019, într-un număr mai mare, pentru că au simt că Europa este amenințată. Acum, numărul persoanelor care amenință Europa este și mai mare. În același timp, a fost acest mesaj: "de data aceasta votez!", folosit în 2019. Credeți că aceeași situație se va repeta în 2024?
Stephen Clark: Sunt optimist, sunt o persoană optimistă, dar sunt optimist că vom vedea o creștere din nou a prezenței la vot. Și sper foarte mult că vom vedea guvernarea în rândul tinerilor. Cred că argumentele sunt prea convingătoare. Și detectez de data aceasta o pasiune și un interes pentru aceste alegeri, care nu era prezent nici în 2019.
Cristina Cileacu: Pot vă întreb cum aţi detectat-o?
Stephen Clark: Am detectat-o de exemplu, am menționat deja sondajele.
Cristina Cileacu: Da.
Stephen Clark: Dacă te uiți la cifre, Europa îți influenţează viața? Este important pentru noi să fim în Uniunea Europeană? Credeți că Parlamentul ar trebui să aibă un rol mai important? Toate aceste lucruri sunt pe o tendință ascendentă, iar acesta este un semn că există un angajament faţă de Europa. Apoi am menționat acoperirea mass-media a super anului electoral. Se vorbește mult despre democrație ca atare. Acest lucru este nou. Nu aveam asta înainte. Și cred că este pentru că este o amenințare percepută la adresa democrației. Și dacă priviți în lume şi este a treia oară când menționez atacul rusesc asupra Ucrainei, dar dezinformarea este, de asemenea, un atac la democrație. Deci mizele sunt mai mari și sunt percepute ca fiind mai mari. Și în lumea politică, retorica politică din jurul acestor alegeri crește, se încălzește. Și suntem încă la 100 de zile până la alegeri, ceea ce poate că în vremurile vechi ar fi fost încă un drum destul de lung de parcurs, cred că oamenii văd acum aceste alegeri ca fiind destul de iminente.
Varianta extremistă a Europei
Cristina Cileacu: Extremiștii au acum o nouă abordare când vine vorba de Uniunea Europeană. Nu mai vor să iasă, nu mai doresc să părăsească Uniunea Europeană, pentru că înțeleg avantajele de a fi în interiorul UE. Dar ei cer un fel de reforme, tipul lor de reforme, care înseamnă în principal atacarea democrației.
Stephen Clark: Primul lucru pe care trebuie să-l spun, acesta este un punct important, că ceea ce facem ca serviciu de comunicare instituțională este să vorbim despre importanța democrației și a participării. Nu avem o viziune politică de dreapta, stânga, centru, oricare ar fi ea. Și nu trebuie să facem asta. Asta e foarte important. Noi nu facem asta. Politicienii, vor avea argumentele lor despre politică. Acum, când vorbim despre extremism, despre ce vorbim de fapt? Ceea ce aș spune este că, dacă trebuie să definesc extremismul, aș spune oameni care nu împărtășesc valorile fundamentale la care suntem cu toții europeni, care includ democrația, includ, toate tipurile de drepturi ale omului și așa mai departe. Deci, dacă oamenii le pun la îndoială, cred că este legitim să spunem că acesta este ceva ce, ca instituție, nu putem favoriza, nu putem susține asta și așa mai departe. Dacă oamenii vorbesc despre direcția politică în cadrul Uniunii Europene, atunci este o dezbatere politică legitimă. Și nu ne vom implica în asta. Deci trebuie să fim puțin atenți. Nu suntem aici pentru a lupta împotriva unei anumite orientări politice, dar suntem îngrijorați de oamenii care ar pune la îndoială valorile fundamentale după care trăim și susținem aceste valori. Așadar, rolul nostru este să fim și acolo, să spunem că participarea politică este importantă. Democrația este importantă. Democrația în Europa este importantă. Cu cât participă mai mulți oameni la asta, cu atât va fi mai puternică. Și da, sunt atacuri asupra acestui lucru. Am menționat Ucraina. Am menționat dezinformarea și extremismul, genul de extremism care depășește limitele valorilor pe care toți credem că le respectăm. Aceasta este, de asemenea, o amenințare la adresa democrației.
Test de rezistenţă pentru instituţiile UE
Cristina Cileacu: Lucrați pentru Parlamentul European de foarte mult timp. Cunoașteți foarte bine sistemul. Așa cum aţi menționat deja, nu vorbim despre politică, dar acum trebuie să vorbim despre sistem. Va rezista mecanismul de control și echilibru al instituțiilor europene, la orice pot face extremiștii în Parlamentul European?
Stephen Clark: Cred că da, suntem într-un sistem democratic. Este un sistem care are controalele și echilibrele sale. Și am văzut Parlamentul evoluând de-a lungul timpului, este cu siguranță am văzut o fragmentarea politică a camerei. A fost odată, când am început să lucrez în Parlamentul European, cele mai mari două grupuri reprezentau aproximativ 80% din toate voturile, în Parlament, adică funcționa în mare parte pe dinamica stânga-dreapta. Avem acum, pentru a atinge un prag de 50%, o majoritate a parlamentului, avem patru grupuri politice, pe care le putem numi principale, care se reunesc pentru a face acest lucru. Și apoi sunt alții în cameră care se află în afara acelor grupări principale, care își joacă rolul. Dar în acest moment nu sunt, într-o poziție de control. Poziția de control rămâne ce am putea numi în linii, coaliţia centristă de grupuri politice. Să vedem ce se întâmplă la alegeri. Vreau să spun că alegătorii trebuie să decidă. Cu toate acestea, cred că o instituție și sistemul sunt o modalitate foarte eficientă de a reuni diferite puncte de vedere și de a găsi o modalitate pentru a duce lucrurile mai departe. Ar putea deveni mai complicat. Ar putea fi mai dificil să iei decizii dacă oamenii, dacă parlamentul este mai divizat decât în prezent. Dar, la sfârşitul zilei, cred că oamenii îşi vor da seama că aceste decizii trebuie luate şi că va fi o mare presiune publică asupra Parlamentului pentru a duce la bun sfârşit treaba. Și cred că dacă vă uitați la istoria ultimilor zece ani, veți vedea că UE a trebuit să reacționeze la unele situații destul de extreme. Criză după criză, începând din 2008 cu criza financiară, am avut probleme cu migrația percepută de mulți ca o criză, a fost criza Covid și criza Ucrainei, toate aceste lucruri. Cred că am văzut Europa gestionând mai bine aceste situații și necesitatea unei acțiuni europene ca răspuns la aceste lucruri devenind din ce în ce mai evidentă. Este un nivel de așteptare care se construiește despre ce Europa, Europa în sensul instituțiilor europene vor face, nu vor permite parlamentarilor sau altcuiva să stea cu mâinile în sân și nu vor lăsa lucrurile să se rostogolească. Sistemul va continua să funcționeze. Sunt convins de asta. Și apoi, dacă te uiți la sondaje și vezi cum ar putea funcționa echilibrul politic, știți, majoritatea scenariilor pe care le văd, nu indică o defecțiune a sistemului pentru mine.
Influenţa rusă poate fi combătută
Cristina Cileacu: Pentru că ați menționat în timpul discuției noastre, Rusia, amenințarea rusă, de câteva ori. Și este bine să fie menționată și este bine să fie amintită. Sunt foarte buni când vine vorba de dezinformare. Cum afectează dezinformarea făcută de ruși, modul în care comunică instituțiile europene, până acum, par să aibă mai mulți adepți.
Stephen Clark: În calitate de comunicatori instituționali trebuie să fim corecți, trebuie să fim sinceri, nu putem juca, nu putem folosi unele dintre tacticile pe care le folosesc oamenii de dezinformare. Adică, nu poți coborî la acel nivel. Nu poți justifica coborârea la un nivel de dezinformare, ca să zicem așa. Deci, dar cred că este un apel de trezire pentru comunicatori în general, că trebuie să fim mai buni în abordarea cauzei noastre și trebuie să o facem într-un mod care nu este același cu, dar care începe să aibă unele asemănări cu modul în care funcționează dezinformarea. Cu alte cuvinte, nu ne ocupăm doar de explicații și fapte raționale, iar acestea sunt importante și ar trebui să prețuim întotdeauna faptele, dar suntem dispuși să vorbim în termeni mai emoționali și să ne conectăm cu oamenii la un nivel de identitate. Identitatea europeană nu este un lucru rău. Este ceva pe care o putem împărtăși cu toții și care poate coexista cu orice alte identități pe care le avem. Și cred că suntem cu toții în noi înșine perfect conștienți de faptul că este perfect posibil să fii, un membru mândru al municipalității locale...
Cristina Cileacu: Român și european.
Stephen Clark: Aceste lucruri nu sunt incompatibile. Sunt britanic, încă îmi plac tot felul de lucruri ciudate britanice care le plac britanicilor. Nu mă oprește să fiu european. Deci, aceasta este o cale de urmat. Trebuie să discutăm cu oamenii de la acest nivel. Desigur, trebuie să ne ocupăm și de combaterea dezinformării. Dar, după cum spuneți, volumul pur și scara și insidiositatea modului în care se face acest lucru înseamnă că nu îl putem combate doar în acest fel. De asemenea, trebuie să ai o poveste mai puternică decât băieții răi. Și ați menționat dezinformarea rusă. În mod evident, ei joacă cu ceea ce percep ca potențiale puncte slabe în culturi sau în diferite țări din Europa. Dar nu sunt doar rușii. Este multă dezinformare cultivată acasă, și trebuie să ne gândim și la asta. Deci, nu vine totul de la Sankt Petersburg.
Editor : I.C
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
