Misterul îmbolnăvirii bebelușilor cu E.coli rămâne de nepătruns
Nu există nicio legătură între cazurile a trei copii din Piteşti, Bacău şi Sibiu, toţi infectaţi cu E.coli. Şi nicio legătură între infecţia lor şi brânza de Brădet sau carnea de pui testate de specialişti. Analizele pe profilul genetic arată că fiecare dintre copii a avut o tulpină diferită a germenelui, arată cel mai recent raport de la Institutul Cantacuzino. Surpriza este alta:
Reporter: Ce fel de pui s-a testat?
Adrian Ionel, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino”: Cu patru tulpini izolate de către colegii de la IISPV din carne de pui nu sunt compatibile între ele cu cele găsite la copilul din Bacău.
Reporter: Deci puiul descoperit cu E.coli nu are legătură cu E.coli descoperit la copilul din Bacău?
Adrian Ionel: Nu. Conform analizei genetice făcute, nu!
Deocamdată, la Institutul Cantacuzino nu mai sunt probe de analizat. În schimb, la Institutului „Matei-Balş” sunt testaţi adulţi din familiile copiilor cu sindrom hemolitic uremic. Pentru că se ia în calcul şi această cale de transmitere.
„Încercăm să vedem dacă reuşim să găsim serotipuri şi la adulţi, nu numai la copii, care prezintă scaune, de exemplu, cu mucus cu sânge, deci o diaree oarecum caracteristică pentru acest tip de infecţie”, Alexandru Rafila preşedintele Societăţii de Microbiologie.
Singurul lucru cert este, potrivit datelor de la un laborator din Italia, că șase dintre copiii internaţi la Marie Curie fuseseră infectaţi cu bacteria Ecoli, de tip O26. Au trecut patruzeci şi una de zile de când primul copil cu SHU a ajuns în Bucureşti. Între timp, trei bebeluşi au murit, iar ceilalţi au fost salvaţi la limită. Şi cum orice familie este speriată că, în orice moment, următoarea victimă poate fi copilul ei, autorităţile se simt datoare să găsească un răspuns. Pe care nu l-au găsit, deocamdată.
„Sincer, mici, şansele sunt foarte mici”, spune prof. dr. Mihaela Bălgrădean, şeful Secţiei de Nefrologie, Spitalul „Marie Curie”.
Adriana Pistol, şeful Centrului de Prevenire şi Control a Bolilor Transmisibile a declarat: „Nu ne-am mira dacă acest lucru nu s-ar întâmpla, dat fiind timpul scurs”.
„De foarte multe ori cauza rămâne necunoscută”, a spus și prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
