Aderarea țărilor din Balcani la UE este periclitată de calitatea aerului
Deși industria se ecologizează la nivel global, poluarea aerului rămâne o problemă de sănătate publică în societățile din țările aflate în Balcani, din cauza mai multor factori. În acest context, aderarea la Uniunea Europeană rămâne dificilă, având în vedere că factorii decizionali din țările candidate nu au luat suficiente măsuri pentru a contracara această deficiență.
Oraşe precum Belgrad sau Sarajevo se situează frecvent pe primele locuri în topul celor mai poluate capitale ale lumii. Această situaţie are un impact nociv asupra sănătăţii populaţiei, însă mai nou, ar putea deveni un criteriu de care să depindă aderarea statelor candidate din Balcani la UE, relatează Reuters.
Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene pe probleme climatice, emisiile nete de gaze cu efect de seră au scăzut cu aproape 40% comparativ cu 1990, datorită progresului înregistrat de tehnologiile folosite în domeniul energiei regenerabile.
Perspectivele de aderare ale țărilor din Balcani sunt reduse având în vedere normele stricte aplicate de UE la acest capitol. Totuși, statele candidate au promis că vor reduce emisiile de carbon, însă realitățile economice pun barieră îndeplinirii acestui deziderat.
Rata deceselor înregistrate din cauza poluării aerului este ridicată în regiune:
- 114 la 100.000 de persoane în Bosnia
- aproximativ 100 în Serbia şi Muntenegru
Prin comparație, Germania și Franța, țări puternic industrializate, consemnează 45 respectiv 29 de decese anual din această cauză.
Sărăcia împiedică tranziția ecologică
Cauzele sunt diverse, însă toate sunt legate de infrastructură. Țările din Balcani utilizează la maxim cărbunii, pe care-i folosesc drept resursă primară pentru încălzirea locuințelor. Termocentralele datează de pe vremea fostei Iugoslavii și nu au mai primit modernizări în ani.
Pe lângă acestea, o altă problemă care afectează calitatea aerului este dată de parcul auto învechit. Șoferii din aceste țări conduc unele dintre cele mai vechi autovehicule din Europa, cu o medie de 20-30 de ani de exploatare.
Impactul poluării aerului este vizibil în toată regiune, mai ales în timpul sezonului rece. Potrivit estimărilor, o tranziție către o economie fără cărbune ar costa aproximativ 4,5 miliarde de euro.
