Buget 2025: „A apărut foarte târziu. Cheltuielile nu scad față de de anul trecut, ci chiar cresc pe alocuri”, arată președinta unui ONG
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pe anul 2025, joi seară, însă nu a lăsat timp pentru dezbatere publică, etapa transparenței fiind ignorată.
În acest context, noile măsuri fiscale anunțate vin pe un fundal mult prea precipitat, având în vedere că nu doar ora târzie la care a fost publicat proiectul este problema, ci și data.
Potrivit legii finanțelor publice nr. 500/2002, capitolul III, articolul 35, alineatul 1, litera b: „după însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la art. 35 alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăşi data de 31 decembrie a anului în curs”.
Având în vedere că Guvernul Ciolacu II a fost învestit la data de 23.12.2024, termenul a fost cu mult depășit de ministerul Finanțelor.
Contactată de DigiEconomic, Elena Calistru, președinte Funky Citizens, a oferit un punct de vedere despre problemele structurale din cadrul noului buget.
„În primul rând, bugetul a apărut foarte târziu, asta este o chestiune pe care trebuie să o spunem și mă așteptam dacă tot au întârziat atât de mult cu proiectul acesta de buget, măcar să vină cu o propunere care să stea ceva mai mult timp în dezbatere și să poată fi corectate unele dintre problemele din cadrul construcției bugetare.
De exemplu, în ceea ce ține de veniturile pe care se bazează acest buget, mie mi se pare destul de pozitivă proiecția guvernului, respectiv pentru bugetul consolidat 34,9% din PIB venituri, mult în creștere față de anul precedent. Este greu de crezut că doar prin măsurile luate prin celebra ordonanță trenuleț și prin atragerea de mai multe fonduri europene vor reuși să atingă chiar procentul acesta.
Și asta ar fi una dintre principalele probleme pentru că în momentul în care noi avem niște venituri care sunt supraestimate, atunci avem în mod evident și probleme în a ne reduce deficitul bugetar. Pentru că vedem că cheltuielile nu scad față de de anul trecut ci chiar cresc pe alocuri”, arată Calistru.
Mai mult, mare parte din creșterea de venituri este bazată pe o ipoteză mult prea optimistă, explică ea, și anume că vom reuși să atragem peste 20 de miliarde de lei din PNRR. „La cum s-au mișcat până acum lucrurile, m-aș bucura să se întâmple așa, dar îmi pare foarte puțin probabil”.
Deficiențele programului bugetar nu lasă loc perspectivelor pozitive
Președinta Funky Citizens remarcă mai multe probleme în proiectul de buget.
„Apoi, pe conținutul mai detaliat al proiectului de buget sunt acolo niște probleme inclusiv la nivelul municipiului București, unde nu doar că proiectul de buget nu ia în calcul rezultatul referendumului desfășurat în Capitală, mă refer aici la modalitatea de alocare a banilor, ci mai face și o derograre de la lege așa cum este ea acum. Ceea ce, dincolo de certuri politice, dincolo de negocierile pe care le fac partidele sau candidații între ei mi se pare important totuși să existe un soi de respect față de o poziționare a cetățenilor.
Trebuie cumva lupta politică lăsată la o parte și găsită o soluție pentru finanțarea bugetului Capitalei în care să se uite și la ceea ce au spus bucureștenii la referendumul din vara lui 2024”, explică Elena Calistru.
Nu în ultimul rând, deși este menit a fi un buget „cumpătat”, așa cum spuneau guvernanții, România are foarte multe cheltuieli fixe.
„Pe lângă aceasta, cred că este important să ne uităm la toate cheltuielile pe care le vedem în bugetul pentru 2025. Ni s-a spus în repetate rânduri că este un buget care duce foarte mult în partea de investiții. Întradevăr, ele merg undeva la 7% de PIB, însă din nou, sunt foarte dependente de zona aceasta de fonduri europene pe care din păcate nu putem spune neapărat că am avut niște performanțe fabuloase.
Există alocarea de maxim 2,5 % din PIB pentru Apărare, ceea ce, dă un semnal corect față de unde se află dezbaterea la nivelul NATO în acest moment, însă pe chestiuni punctuale legate de cheltuieli, nu văd un mare efort de a regândi felul în care arată bugetul. Avem foarte multe cheltuieli fixe, aici mă refer la cheltuielile de personal bugetar, la bunurile și serviciile pentru funcționare și la cheltuielile cu pensiile și asistența socială. Acestea cheltuieli sunt obligatorii și în mod evident pentru ele trebuie să existe necesarul de finanțare. În absența unor regândiri fundamentale, nu vom reuși să rezolvăm problema deficiutului, care în ultimii ani ne-a arătat că nu știm să o gestionăm, ci dimpotrivă, vom acutiza și mai mult această problemă”, conchide Elena Calistru.
