Industria de prelucrare a lemnului, în criză: Trendul de scădere continuă, avertizează o asociație. Care sunt soluțiile
Industria de prelucrare a lemnului traversează o perioadă extrem de dificilă, transmite Asociația Industriei de Prelucrare a Lemnului – Prolemn, având nevoie de o „nouă paradigmă de dezvoltare, bazată pe susținerea producției interne prin eficiență și competitivitate, pe instituții eficiente și pe eliminarea costurilor administrative inutile”.
„Cu o pondere de 3,5% în PIB-ul României și 150.000 de locuri de muncă create, cu exporturi de peste 3,5 miliarde de euro și aport valutar net în balanța comercială a României de peste 2 miliarde de euro, cu contribuții directe, indirecte și induse la bugetul României de 3 miliarde de euro anual conform unui raport PwC bazat pe datele anului 2022, industriile bazate pe lemn pot fi un pilon al dezvoltării durabile.
Începând cu anul 2023, industriile bazate pe lemn au fost afectate de un set nefast de politici publice, care au indus o criză artificială în sector”, arată, joi, asociația.
Indicii producției industriale în industria prelucrării lemnului arată o scădere a producției în 2023 la doar 80,3%, raportat la producția anului 2022, iar, păstrând ca referință anul 2022, producția a reprezentat doar 88% anul trecut.
În primul trimestru al acestui an, producția a fost de doar 94,7% față de primul trimestru din 2024. „Trendul de scădere din industria de prelucrare a lemnului continuă”, avertizează Prolemn.
Conform datelor bilanțiere depuse de 5.531 de companii din industria lemnului, pierderile financiare cumulate în anul 2024 se ridică la 635.707.553 de lei - peste 120 de milioane de euro -, iar numărul mediu de angajați s-a redus cu 4.665 anul trecut, față de 2023.
„Datele arată un trend îngrijorător: scădere a producției industriale în anii 2023 și 2024, care continuă și în primul trimestru din 2025, mii de locuri de muncă pierdute, decapitalizare a companiilor din industria lemnului.”
Activitatea din silvicultură
Conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică privind activitatea de silvicultură în anul 2024, suprafața pădurilor a crescut cu 1.263 de hectare, la 6,61 milioane hectare, în principal prin includerea unor pășuni împădurite și a unor terenuri împădurite în fond forestier; volumul recoltat a scăzut cu 531.000 de metri cubi, la 18,64 milioane de metri cubi; iar suprafața regenerată a scăzut la 25.579 hectare.
Astfel, suprafața pădurilor în creștere, dar recoltăm din ce în ce mai puțin lemn.
„Datele Inventarului Forestier Național arată că recoltăm în jur de 33% din creșterea brută a pădurii, cel mai mic procent din Europa, cu o acumulare netă, nerecoltată, de masă lemnoasă în păduri de peste 24 milioane de metri cubi anual.
O analiză recentă arată dezastrul provocat în Munții Apuseni de Codul Silvic și întreaga paletă legislativă de mediu, prin situația creată de a nu permite ca masa lemnoasă afectată de gândacul de scoarță să poată fi extrasă din pădure în regim urgență și imperativ.
Dacă în 2021 aveam 15.000 de metri cubi infestați afectați, în 2022 s-a ajuns la 45.000 de metri cubi, în 2023 la 150.000 de metri cubi, în 2024 la 238.000 de metri cubi, iar în 2025, la data actuală, la 300.000 de metri cubi de arbori uscați în zona de protecție integrală a Parcului Național Apuseni. Extrapolați aceste evoluții la nivel național și veți înțelege amploarea efectelor”, mai explică asociația.
Care sunt soluțiile
O revenire a activității în industria lemnului la nivelul anului 2022, obiectiv „care se poate atinge foarte rapid”, se poate traduce în „creșterea exporturilor cu până la 1 miliard de euro, mii de locuri de muncă în zona rurală și câteva sute de milioane de euro venituri la bugetul de stat”, spune Prolemn.
„Cu o strategie de dezvoltare adecvată, ținând cont că în prezent doar 8 milioane de metri cubi din resursa de lemn ajung în industrie, potențialul este de dublare a producției, cu beneficiile sociale, economice și de mediu implicite. (...) România are nevoie de politici publice care să asigure protejarea durabilă a resurselor forestiere și dezvoltarea unei industrii moderne, eficiente și responsabile.”
Potrivit asociației, situația se poate îmbunătăți prin:
- Reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, cu scopul de eficientizare a activității, susținută de o simplificare a reglementărilor, cu o viziune orientată către valorificare superioară a resursei de lemn.
- Corectarea prevederilor inaplicabile din Codul Silvic, care generează blocaje:
- eliminarea obligației de a avea amenajamente silvice doar la 20 de ani;
- eliminarea interzicerii tăierilor rase în Rețeaua Natura 2000;
- introducerea unor proceduri de evaluare de mediu fluente și aplicabile, unificate cu procedura de elaborare a amenajamentelor silvice.
- Opțiune clară pentru valorificarea masei lemnoase fie pe picior, fie sub formă fasonată. Acolo unde se optează pentru tranziția către comercializarea masei lemnoase sub formă fasonată, este nevoie de:
- Separarea organizatorică a administrației silvice, exploatării, transportului și valorificării.
- Un nou regulament specific pentru valorificarea lemnului fasonat.
- Trasabilitate și certificarea provenienței legale la prima punere pe piață, prin simplificarea cadrului legislativ și eliminarea suprareglementării pe lanțul de procesare și circulație a masei lemnoase.
