Hidrocentrala Răstolița, în impas: Acordul de mediu a fost suspendat în instanță. Ministrul Energiei acuză pierderi de sute de milioane
Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis, miercuri, suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița – un proiect energetic aflat în stadiu de finalizare de peste 90%. Hidrocentrala urma să fie pusă în funcțiune în noiembrie, spune ministrul Energiei.
„Deși am câștigat pe fond anterior, astăzi am luat act cu regret de decizia instanței de apel. Este o decizie 'temporară', pentru că urmează judecarea privitoare la anularea acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen fixat pentru 24 iunie. Rămânem încrezători că putem câștiga, ceea ce ar debloca — din nou — acest proiect strategic”, a scris, pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Burduja a acuzat blocaje sistematice din partea unor asociații de mediu, printre care Declic și Bankwatch, care, în opinia sa, au generat pierderi masive prin întârzieri repetate:
„În perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie. În total, pierderea totalizează 443 milioane euro.
Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 11.771.666.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”, precizează el.
Oficialul a mai transmis că România trebuie să-și valorifice resursele pentru a-și asigura independența energetică.
„Pe 24 iunie 2025, se va judeca fondul cauzei, unde vom demonstra că acordul de mediu a fost emis legal, așa cum am reușit și pe fond, în procesul câștigat anterior. Și vom duce la bun sfârșit această investiție strategică.
(...) România are dreptul să-și valorifice resursele pentru a asigura independența energetică și prosperitatea cetățenilor săi, fără să depindă de șantajul energetic din Est.”
În schimb, Vlad Popescu, directorul Bankwatch România, a felicitat decizia instanței, „care vine ca o gură de aer proaspăt pentru natura de la Răstolița. Este un nou pas important în atenuarea unui fenomen anormal în România, prin care autoritățile responsabile cu protecția mediului își confundă rolul cu interesele beneficiarilor unor astfel de proiecte”.
Potrivit organizației, pentru o contribuție de „doar 0,081% din producția anuală de electricitate a României (46,3 GWh), proiectul hidroenergetic ar avea un impact devastator asupra mediului. Practic, pentru acest beneficiu minuscul, s-ar încălca multiple directive europene de mediu și s-ar distruge unul dintre ultimele locuri de reproducere ale lostriței din România”.
