În goana după bani la buget, România riscă să-și piardă competitivitatea fiscală
Măsurile ce urmează a fi adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar vor aduce schimbări și pentru mediul de afaceri. Una dintre cele mai importante măsuri este majorarea impozitului pe dividende, adică pe partea din profit ce este distribuită acționarilor. Povara fiscală reală suportată de companii va crește astfel la unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune. Iar asta ar putea avea efecte asupra investițiilor străine de la noi.
Impozitul pe dividende va crește la 16%, la același nivel cu impozitul pe profit, potrivit datelor din Programul de Guvernare. Aceasta ar fi a treia majorare din ultimii ani, după ce în 2023 impozitul pe dividende a urcat de la 5% la 8%, iar la începutul anului am avut o altă creștere, la 10%.
Asta va duce la creșterea ratei totale de impozitare pentru companii.
În prezent, pentru fiecare 100 de lei profit, companiile plătesc un impozit de 16%. Dacă aleg să distribuie către acționari integral restul de 84 de lei, trebuie să mai dea la stat încă 8,4 lei sub formă de impozit pe dividende. Practic, acționarii primesc 75,6 lei. Asta înseamnă că povara fiscală totală este de 24,4%.
După ce impozitul pe dividende va crește la 16%, acționarii vor primi 70,56 de lei. În total, statul va lua 29,44% din profitul brut.
Această creștere va face ca firmele din România să suporte una dintre cele mai mari poveri fiscale din regiune.
Acum, din cele 11 țări din Europa Centrală și de Est care sunt membre ale Uniunii Europene (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Croația, Cehia, Slovenia, Lituania, Letonia și Estonia) țara noastră este în a doua parte a clasamentului. Este pe locul șapte în funcție de rată totală de impozitare a firmelor. Un nivel mai mic decât cel de 24,4% de la noi mai este întâlnit doar în Bulgaria (14,5%), Letonia (20%), Estonia (22%) și Ungaria (22,65%). De remarcat că în cele două țări baltice impozitul pe dividende este zero.
După creșterea impozitului pe dividende la 16% vom ajunge în topul țărilor cu cele mai mari poveri fiscale din regiune, cu 29,44%. Un nivel mai mare va fi înregistrat doar în Polonia (34,39%), Cehia (39,17%) și Slovenia (41,5%).
Vom depăși chiar și Grecia, care nu face parte din regiunea Europei Centrale și de Est, dar este în vecinătatea României, unde povara fiscală este de 25,9%.
Dacă ne uităm la întreaga Uniune Europeană, sărim de pe locul 18 pe 23 la povara fiscală totală a companiilor și ne apropiem de media europeană de 37,65%.
E o evoluție care ar trebui să dea de gândit. România riscă să piardă avantajul unui regim fiscal care era considerat prietenos până acum. Multe țări din regiune vor deveni mai atractive în cursa pentru atragerea investitorilor străini.
Asta în condițiile în care deja investițiile străine în România sunt în scădere. Datele BNR arată că, în primele patru luni din an, străinii au adus 1,99 miliarde de euro în țară, cu 12% mai puțin decât în perioada similară din 2024.
Și anul trecut investițiile străine s-au redus cu peste un miliard de euro, la 5,73 miliarde de euro, de la 6,75 miliarde de euro în 2023.
Mai este însă o șansă: reformele.
După ce tensiunile politice interne și creșterea deficitului bugetar la un nivel nesustenabil au deteriorat încrederea investitorilor, autoritățile trebuie să accelereze reformele structurale. Acestea trebuie să vizeze ajustarea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent, reducerea birocrației, digitalizarea serviciilor publice și sprijinirea investițiilor în industrii cheie, precum cea tehnologică.
Și asta deoarece investitorii sunt atrași, în primul rând, de țările care oferă stabilitate politică și economică, structuri instituționale puternice, reglementare favorabilă și o infrastructură fiabilă. Deși factori precum mediul fiscal prietenos pot fi atractivi, stabilitatea și un mediu legislativ previzibil sunt în general considerate mai importante pentru atragerea investițiilor străine directe.
