Cine plătește „taxa pe lux”? ANAF vine cu precizări pentru contribuabili
„Taxa pe lux”, un impozit special aplicat locuințelor și autoturismelor de mare valoare, introdus pentru a diversifica sursele de venit la bugetul de stat și a alinia România la standardele fiscale europene, continuă să genereze confuzie în rândul contribuabililor.
Situații precum deținerea la comun a unui imobil sau vânzarea unei mașini în timpul anului fiscal au ridicat întrebări legate de plata impozitului.
„Legea privind impozitul pe bunuri de lux are nevoie de clarificări din partea autorităților, pentru că există cazuri în care aplicarea acestuia creează confuzii și controverse, cum ar fi vânzarea unui imobil în timpul anului. În paralel, contribuabilii - persoane fizice sau firme - care nu plătesc această taxă la timp riscă nu doar penalități severe, ci și blocarea vânzării locuinței, mașinii sau a altei proprietăți supuse acestui impozit”, consideră reprezentanții cabinetului de avocatură Elisabeta Stan.
„Taxa pe lux” vizează proprietarii de locuințe și mașini scumpe, respectiv persoanele care au în proprietate clădiri rezidențiale cu o valoare de peste 2,5 milioane de lei, adică 500.000 de euro, precum și persoanele care dețin autoturisme înmatriculate în România, a căror achiziție depășește suma de 375.000 de lei, adică 75.000 de euro.
Potrivit dispozițiilor art.500^1 alin.(1) din Codul fiscal sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare următoarele persoane:
- persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art.457 din Codul fiscal, depășește 2.500.000 lei;
- persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei.
Reprezentanții ANAF explică că obligația determinării valorii impozabile a clădirii rezidențiale le revine organelor fiscale locale.
„Contribuabilii plătitori de impozit pe clădiri pentru care organul fiscal local a determinat, potrivit prevederilor art.457, o valoare impozabilă mai mare de 2.500.000 lei sunt înştiinţaţi de către acesta până la data de 30 mai a anului pentru care se datorează impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare. Înștiințarea cuprinde, printre altele, cuantumul valorii impozabile determinate pentru impozitul pe clădiri”, a transmis instituția.
Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se calculează în funcţie de încadrarea într-una dintre situaţii:
- în cazul clădirilor rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei;
- în cazul mașinilor, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
Totodată, au apărut neclarități legate de cine are obligația de a plăti impozitul în cazul în care bunul este vândut sau cumpărat în același an fiscal. Nu este clar dacă responsabilitatea revine vânzătorului, care a deținut bunul o perioadă, cumpărătorului, care devine proprietar până la sfârșitul anului, sau dacă impozitul ar trebui calculat proporțional cu perioada de deținere.
ANAF spune că, „potrivit dispozițiilor art.500^3 alin.(1) din Codul fiscal, impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare este datorat pentru întregul an fiscal de persoanele prevăzute la art.500^1 din același act normativ”, respectiv cele menționate mai sus.
Coproprietarii locuințelor de lux
În cazul în care clădirea rezidențială a cărei valoare impozabilă depășește 2.500.000 lei este deținută în coproprietate, fiecare coproprietar persoană fizică are obligația de a calcula, declara și plăti impozitul special.
„În acest caz, baza de impozitare se stabilește de către fiecare coproprietar persoană fizică, prin aplicarea cotei de deținere asupra diferenței pozitive dintre valoarea impozabilă a clădirii rezidențiale și plafonul de 2.500.000 lei”, mai arată instituția.
Concret, fiecare coproprietar datorează impozitul proporțional cu cota sa parte. De exemplu, dacă deții 50% dintr-un imobil care se încadrează în taxa pe lux, plătești 50% din valoarea totală a impozitului datorat.
Termen de plată
Contribuabilii trebuie să calculeze și să declare impozitul special până la data de 30 septembrie inclusiv a anului fiscal curent, pentru proprietățile rezidențiale, respectiv până la data de 31 decembrie inclusiv a anului fiscal curent, în cazul mașinilor.
Impozitul se declară prin intermediul formularului 216 „Declarație privind impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare” la organul fiscal central competent, adică la ANAF, în funcție de localizarea contribuabilului.
ANAF amintește că nedepunerea în termenul legal a formularului 216 constituie contravenție.
„În lipsa depunerii declarației 216 la termen, contribuabilul se expune la penalități și dobânzi pentru întârziere, calculate pe baza sumei datorate. Nu în ultimul rând, nedeclararea și neachitatarea acestui impozit poate conduce la eventuala blocare sau amânare a tranzacției și pierderea oportunității de a vinde dacă potențialul cumpărător se grăbește”, spune avocat Elisabeta Stan.
În martie, ANAF a lansat în dezbatere publică proiectul de ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, precum și a modelului și conținutului unor formulare.
Persoanele care nu declară în termenul legal impozitul pe mașini și proprietăți de lux vor primi din partea ANAF decizii de impunere cu sumele stabilite ca impozit. Procedura pregătită de ANAF prevede chemarea (în două rânduri) la audieri a persoanei vizate, pentru a-și exprima punctul de vedere. După comunicarea deciziei de impunere, persoanele care nu și-au îndeplinit obligația de declarare mai au un termen de 60 de zile în care pot depune declarația și anula astfel decizia de impunere.
Pentru anul acesta, Guvernul își propune să încaseze 13,1 milioane de lei din taxa de lux, în creștere cu 16,7% față de anul trecut, când a încasat doar 11,24 milioane de lei, potrivit profit.ro.
