Cum reacționează Uniunea Europeană la noile tarife impuse de Trump: „Nu vor rămâne nepedepsite”
Uniunea Europeană a promis să răspundă ferm la tarifele „nejustificate” impuse de SUA, o măsură care amenință să declanșeze un război comercial transatlantic.
Într-o declarație emisă după ce Donald Trump a semnat tarifele de 25% pe importurile de oțel și aluminiu, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Regret profund decizia SUA de a impune tarife pe exporturile de oțel și aluminiu europene. Tarifele sunt taxe – rele pentru afaceri, și mai rele pentru consumatori. Tarifele nejustificate impuse Uniunii Europene nu vor rămâne nepedepsite – vor declanșa măsuri de contracarare ferme și proporționale. UE va acționa pentru a-și proteja interesele economice. Vom proteja lucrătorii, afaceri și consumatori”.
Luni, după anunțul președintelui american Donald Trump privind noile tarife, Uniunea Europeană a emis, de asemenea, o declarație oficială:
„UE nu vede nicio justificare pentru impunerea de tarife pe exporturile sale. Vom reacționa pentru a proteja interesele afacerilor, lucrătorilor și consumatorilor europeni împotriva măsurilor nejustificate.
În general: Impunerea de tarife ar fi ilegală și contraproductivă din punct de vedere economic, mai ales având în vedere lanțurile de producție profund integrate pe care UE și SUA le-au stabilit prin comerțul și investițiile transatlantice. Tarifele sunt, în esență, taxe. Prin impunerea de tarife, SUA ar taxa propriile sale cetățeni, crescând costurile pentru afaceri și alimentând inflația. Mai mult, tarifele cresc incertitudinea economică și perturbă eficiența și integrarea piețelor globale”, se arată în mesajul oficial.
Statele Unite și Uniunea Europeană (UE) au cea mai mare relație comercială din lume, cu schimburi de bunuri și servicii în valoare de 1,5 trilioane de euro în 2023.
Cum poate răspunde Uniunea Europeană?
În 2018, după ce Trump a impus tarife pe importurile de oțel și aluminiu, blocul comunitar a ripostat prin propriile tarife aplicate unor produse americane, inclusiv oțelul și aluminiul din SUA, dar și whiskey, motocicletele Harley Davidson și suc de portocale, scrie Reuters.
UE ar putea adopta o strategie similară, deși Washingtonul are mai multe produse europene pe care le poate ținti decât Bruxelles-ul. Potrivit Eurostat, importurile de bunuri americane în UE au totalizat 347 miliarde de euro în 2023, față de 503 miliarde de euro exportate de UE către SUA.
Instrumentul Anti-Coerciție al UE (ACI), care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2023, permite blocului să riposteze împotriva țărilor terțe care exercită presiuni economice asupra statelor membre ale UE pentru a le schimba politicile și oferă o gamă mult mai largă de acțiuni. Scopul instrumentului anti-coerciție este de a acționa ca un factor de descurajare, dar ar putea fi utilizat pentru a lansa contramăsuri împotriva unei țări din afara UE, incluzând o gamă largă de restricții legate de comerț, investiții și finanțare.
Pe lângă impunerea de tarife pentru bunuri, UE poate limita accesul companiilor dintr-o țară terță la licitațiile publice, poate lua măsuri care afectează comerțul cu servicii sau investițiile.
Deși SUA au un deficit comercial cu UE în ceea ce privește bunurile, ele au un excedent în comerțul cu servicii, inclusiv servicii digitale furnizate de companii precum Amazon, Microsoft, Netflix sau Uber.
UE poate, de asemenea, să restricționeze protecția drepturilor de proprietate intelectuală, să limiteze accesul companiilor financiare americane pe piețele UE și să îngrădească posibilitatea companiilor de a introduce produse chimice și agroalimentare în blocul comunitar.
Legea oferă Comisiei până la patru luni pentru a examina posibilele cazuri de coerciție și pentru a propune măsuri statelor membre ale UE, care au la dispoziție aproximativ două luni pentru a le aproba. Comisia poate suspenda orice tip de măsură timp de șase luni, în timp ce încearcă să găsească o soluție diplomatică.
Dincolo de politica comercială formală, Uniunea Europeană are mai multe căi pentru a limita activitățile marilor companii tehnologice americane, ale căror directori au avut locuri privilegiate la inaugurarea lui Trump.
UE are investigații în desfășurare împotriva Apple, Alphabet, X și Meta în baza Regulamentului privind piețele digitale, care impune obligații antitrust, și Actului legislativ privind serviciile digitale, care reglementează moderarea conținutului.
O altă opțiune este taxarea furnizorilor de servicii digitale. UE a suspendat discuțiile privind o taxă pe serviciile digitale pentru a permite găsirea unei soluții mai largi la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care a publicat un proiect de tratat multilateral în 2023, dar acesta nu a fost încă finalizat.
Mai multe țări UE, precum Franța, au introdus taxe pentru serviciile digitale. În timpul primului mandat al lui Trump, acesta a ripostat cu tarife, dar au fost apoi suspendate de Biden.
