FMI recomandă majorarea TVA și accizelor, modificarea impozitului pe proprietate. Economist român: Trebuie să evităm creșterea taxelor
Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă României un pachet amplu de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, care include majorarea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende, introducerea unor cote diferențiate de impozit pe venit (15% și 25%) și reducerea sau eliminarea contribuției la sănătate. Potrivit FMI, dacă vor fi aplicate integral, aceste măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.
Propunerea face parte dintr-o asistența tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanțe.
„Asistenţa tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă şi eliminarea lacunelor pentru de planificare fiscală abuzivă”, precizează experții FMI.
Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și la 3% (sau mai puțin) până în 2031. Având în vedere posibilitățile limitate de consolidare a cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă, afirmă FMI.
Schimbări la impozitarea muncii
Fondul Monetar Internațional propune trecerea de la cota unică de impozitare de 10% a veniturilor din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% şi 25%, cea din urmă fiind aplicabilă celor mai ridicate venituri.
Pentru a reduce presiunea fiscală asupra muncii asupra majorităţii contribuabililor, FMI recomandă reducerea semnificativă sau eliminare contribuţiei la asigurările de sănătate.
În cazul în care spațiul fiscal permite acest lucru, ar trebui să se abordeze problema presiunii fiscale asupra muncii la nivelul veniturilor mici prin acordarea unor alocații mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă.
Fondul mai susține că contribuțiile la sistemul de pensii fie nu ar trebui să fie deductibile, fie veniturile din pensii ar trebui impozitate.
Schimbări și la impozitarea veniturilor din capital și a proprietății
Principalele recomandări privind impozitul pe proprietate sunt fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-o singură taxă și reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale grupurilor vulnerabile sub alte forme.
Fondul recomandă ca impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui crescut de la 8% la 10%, însă măsura a fost deja adoptată de la 1 ianuarie.
Fondul mai consideră că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat.
Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil, iar pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial de la nivelul actual de 500.000 de euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro).
Schimbări la impozitele pe consum
Pentru a crește veniturile și pentru a crea spațiu fiscal în vederea reducerii cotei contribuției la asistența medicală, cotele reduse de TVA ar trebui majorate până la cota standard, cu excepția alimentelor de bază – majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor de consum.
În plus, rata standard de TVA ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21% – aproape de media UE-27 de 22%.
Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui majorate, iar rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale).
Accizele ajustate în funcție de inflație pentru combustibilii fosili ar trebui majorate treptat către nivelurile lor optime.
Specialiștii FMI mai precizează că România are cel mai ridicat cuantum al impozitului pe venitul din muncă din UE.
Cuantumul impozitului pe venitul din muncă în România, care include impozitul pe venitul persoanelor fizice și contribuțiile obligatorii la asigurările sociale (CAS) pentru pensii și asigurări de sănătate, este unul dintre cele mai ridicate din UE la nivelurile de venit mai mici, spune FMI, deși la salariul mediu cuantumul impozitului din România este mai mic decât media UE.
Economist: Trebuie să evităm creșterea taxelor
„În primul rând, dacă ne uităm la recomandările primite, este foarte important să înțelegem și care a fost întrebarea adresată Fondului, în baza a cărei am primit acest raport tehnic, întrebarea fiind cel mai probabil de unde scoatem 2% din PIB în venituri suplimentare. Deci e foarte important să înțelegem că nu au fost întrebați cei de la FMI ce este cel mai bine pentru România. Întrebarea trebuie să fost pur și simplu doar cum facem să creștem taxele în așa fel încât să putem să colectăm mai mulți bani”, explică profesorul de economie internaţională Christian Năsulea, pentru digi24.
Dintre recomandările FMI, specialistul precizează că le putem pune în practică integral, însă „ar trebui să evităm creșterea taxelor pe cât posibil”.
„Nu cred că ar trebui statul să se bazeze pe aceste creșteri de taxe ca să își crească veniturile, cum de asemenea nu cred că este bine să facem lucrul acesta în condițiile în care oricum prognoza pentru rata de creștere a economiei românești pentru anul acesta este destul de nefavorabilă.
Noi suntem în situația în care, dacă lucrurile merg cât de cât ok, vom fi undeva în jur de zero și un pic, să nu ajungem pe minus și să intrăm sau să declarăm că suntem în recesiune din punct de vedere tehnic.
Deci trebuie să fie foarte atenți pe aceste creșteri de taxe, pentru că toate sunt generatoare de recesiune, sunt producătoare de scădere a economiei naționale, ceea ce este extrem de periculos. În plus, așa cum se discută foarte mult, unele dintre aceste taxe vor fi și generatoare de inflație. Degeaba repari indicatorul de deficit bugetar, dacă strici alt indicator foarte important pentru țara noastră în relație cu partenerii externi, care este inflația”, a explicat acesta.
