Piețele europene au deschis pe plus după prăbușirea Guvernului francez

G.C. Data publicării:
buget franta
sursa: gettyimages.com/

Piețele bursiere franceze nu au arătat o reacție imediată la turbulențele politice din țară. Euro a rămas relativ stabil, iar indicele bursier de referință al Franței, CAC 40, a deschis cu o ușoară creștere după ce Guvernul premierului Michel Barnier a fost demis.

Premierul Michel Barnier, care a avut cel mai scurt mandat din istoria Republicii Moderne a Franței, și Guvernul său au fost demiși miercuri seară de Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului francez, profund fragmentată.

Guvernul a căzut din cauza unui buget intens dezbătut, care nu a reușit să obțină sprijinul politicienilor de extremă dreaptă și stângă. Vezi și Criză politică în Franța: Parlamentul a demis Guvernul în urma disputei privind bugetul de austeritate pentru 2025

Piețele par să fi acceptat știrile cu reacții relativ modeste. Obligațiunile franceze au rămas stabile, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani fiind de 2,886% joi dimineață.

Totuși, votul de neîncredere ar putea să fi fost anticipat încă de la începutul acestei săptămâni, când investitorii au început să își exprime îngrijorările cu privire la traiectoria politică a Franței. Costurile de împrumut ale Franței au depășit pentru prima dată cele ale Greciei.

Indicele bursier francez CAC 40 a înregistrat o creștere modestă de 0,59% la ora 9:30 CET, iar acțiunile celor mai mari bănci franceze au înregistrat, de asemenea, creșteri.

BNP Paribas și Credit Agricole au crescut cu aproximativ 2%, în timp ce Societe Generale SA a înregistrat o creștere de aproape 3% joi dimineață.

Cum arăta bugetul lui Barnier?

Bugetul pe 2025 viza reduceri de cheltuieli cu până la 60 miliarde de euro şi majorarea impozitelor percepute persoanelor bogate şi marilor companii, în încercarea de a redresa deficitul bugetar al ţării. Conform proiectului de buget, Franța ar fi impus impozite temporare asupra a aproximativ 440 de companii cu venituri anuale de peste un miliard de euro, care ar fi generat venituri de opt miliarde de euro în 2025 şi de patru miliarde de euro în 2026. O taxă excepţională asupra companiilor de transport maritim ar fi contribuit cu 500 milioane de euro în 2025 şi cu 300 milioane de euro în 2026.

De asemenea, Guvernul lui Barnier a propus majorarea impozitelor percepute pentru biletele de avion şi o taxă pentru utilizarea avioanelor private. În cazul persoanelor fizice, aproximativ 65.000 de gospodării s-ar fi confruntat cu impozite mai ridicate, care ar fi urmat să aducă anul viitor la buget două miliarde de euro.

Bugetul se baza pe estimarea că economia va creşte cu 1,1% în 2025, astfel că oficialii ținteau să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB anul viitor, de la un nivel estimat de 6,1% din PIB în 2024. În absenţa măsurilor de austeritate, deficitul ar fi ajuns la 7% din PIB, estimau aceștia.

Franţa se află pe lista statelor membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, a anunţat în iunie Comisia Europeană.

De asemenea, Executivul comunitar a demarat proceduri disciplinare contra Franţei, Italiei şi a altor cinci ţări membre UE pentru că au încălcat reglementările UE legate de nivelul datoriei.