Războiul tarifar declanșat de Trump pune presiune pe economiile lumii. Ce poate face România
După ani de colaborare internațională, economia globală pare să se întoarcă la vechile tipare ale competiției fiscale și protecționismului economic. Tensiunile comerciale reaprinse de noile tarife impuse de administrația Trump adaugă presiune într-un context deja marcat de inflație, deficite în creștere, crize de securitate și provocări climatice. În mijlocul acestei reconfigurări globale, România riscă să devină mai mult spectator decât actor, dacă nu își joacă inteligent cărțile economice și diplomatice.
„Asistăm la un concurs despre cine își poate face mai mult rău singur”, avertizează economistul Christian Năsulea, profesor de economie mondială. „Piețele dependente de comerțul cu SUA sunt cele mai afectate, iar România, deși cu o expunere directă limitată, riscă efecte colaterale importante, mai ales prin legăturile comerciale cu țări ca Germania, Franța, Spania sau Italia.”
În lipsa unor indicatori economici solizi și cu un deficit bugetar nesustenabil, România are puține pârghii de protecție în fața unui posibil val recesionist global. „Ne aflăm într-un punct vulnerabil. Chiar și o creștere economică de 2% ar putea să nu fie suficientă pentru a menține încrederea investitorilor”, adaugă Năsulea, pentru DigiEconomic.
Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, atrage și el atenția că, în lipsa unei colaborări fiscale reale în cadrul UE, România riscă să-și adâncească problemele. „România vine după un an electoral în care s-a cheltuit extrem de mult, s-a făcut risipă de la buget și trebuie să acoperim gaura făcută anul trecut, o gaură extrem de mare. Trebuie să o acoperim când piața globală e în criză. E o situație extrem de nefericită. Aș spune chiar că vom fi extrem de norocoși să nu avem recesiune anul acesta.”
„Noi suntem membri ai Uniunii Europene, ideal ar fi să există o colaborare fiscală și reguli care chiar să fie aplicate. Vedem că, practic, noi nu mai avem reguli și avem deficite extrem de ridicate care sunt nesustenabile și riscăm, mai ales în condițiile actuale, în care vedem că e un șoc extern major, să băgăm economia în criză financiară. Ar trebui să ne pregătim pentru turbulențe în următoarea perioadă (...)”, arată Codirlașu, pentru DigiEconomic.
Totuși, fiecare criză vine și cu oportunități. Economistul Adrian Negrescu subliniază că relația economică relativ modestă a României cu SUA (2,2 miliarde de euro exporturi / 1,3 miliarde de euro importuri) ar putea limita impactul direct al tarifelor. În schimb, țara noastră poate profita dacă își joacă bine cartea investițională: „Este momentul să ieșim la vânătoare de investitori. Țările care vin cu oferte clare vor avea un avantaj într-o mare de incertitudine.”
Potrivit unui studiu Frames, România are potențialul de a atrage peste 50 de miliarde de euro în investiții în următorul deceniu, în special prin implicarea în reconstrucția Ucrainei și valorificarea resurselor naturale interne. Dar pentru a atinge acest potențial, e nevoie de coerență la nivel național și de implicare activă în negocierile europene.
Ce poate face România
„România poate să facă multe lucruri ca să își îmbunătățească mediul de afaceri. Am putea, de exemplu, să dăm înapoi unele dintre modificările fiscale foarte nocive care au fost introduse în ultimii ani. De exemplu, impozitarea muncii cu jumătate de normă la nivelul unei norme întregi este o chestiune care ne afectează foarte grav competitivitatea și care nu face altceva decât să îngreuneze situația pentru companiile din România și să ne facă să fim un loc care, în loc să atragă investitori, își sperie, își alungă unii dintre investitorii pe care îi avea deja”, consideră Năsulea.
De asemenea, este important ca reprezentanții României la Bruxelles să se implice în discuțiile privind raporturile comerciale, mai arată specialistul:
„Mi-aș dori să văd mai multă implicare din partea reprezentanților României la Bruxelles, care, de multe ori, se mulțumesc să accepte ideile celorlalți parteneri europeni, fără să contribuie foarte tare. Însă, realitatea este că avem și noi un cuvânt de spus.
Deci, din punctul acesta de vedere, România, deși este o economie mai mică decât altele, nu este cea mai mică economie din Uniunea Europeană și, în consecință, avem o opinie care este luată în considerare dacă este formulată în mod coerent. Și atunci, și aici, Uniunea Europeană e un instrument foarte bun pentru noi ca să putem să purtăm niște negocieri unde contăm. Nu își poate închipui nimeni că Statele Unite nu sunt interesate de poziția Uniunii Europene și, în consecință, și de poziția României.
Avem o voce, avem niște instrumente, le putem folosi, însă trebuie să lucrăm pe ambele paliere. Trebuie, la nivel național, să-și facă politicienii treaba mai bine ca să asigure un mediu de afaceri mai stabil, mai productiv, mai atractiv pentru investitori și, la nivel european, reprezentanții noștri să-și facă treaba ceva mai bine ca să putem să îndreptăm lucrurile într-o direcție pozitivă.”
Pentru ca România să fie rezilientă în fața șocurilor externe, Adrian Negrescu propune dezvoltarea unei legislații favorabile pentru investițiile în parcuri industriale, „alături de focusul pe zona energetică – energia electrică și gazele având șanse să devină principalele noastre mărfuri de export în orizontul următorilor 10 ani”. „Din această perspectivă, sper ca reforma fiscală pregătită de ministrul Finanțelor să anunțe scăderea taxelor, mai ales pe muncă, eliminarea taxelor pe stâlp și cifra de afaceri alături, bineînțeles, de măsuri concrete pentru a reduce evaziunea fiscală”, mai arată acesta.
Mai mult, statul trebuie să modifice legislația în domeniul bursier, în sensul reducerii taxelor pentru cei care susțin dezvoltarea unei alternative la finanțarea bancară, foarte scumpă pe termen mediu și lung. ,,Prin susținerea fondurilor de investiții care își fac curajul de a investi în firmele românești, prin facilități pentru cei care cumpără acțiuni, care susțin firmele românești, putem dezvolta o ofertă alternativă, mai ieftină decât cea bancară, pentru companiile din țara noastră”, completează Negrescu.
